|
StatutTeza a fost susţinută pe 29 septembrie 2004 în CSSşi aprobată de CNAA pe 23 decembrie 2004 Autoreferat![]() |
Scopul lucrării este de a mări eficacitatea asistenţei medicale specializate acordate copiilor cu malformaţii congenitale ale feţei (MCF). Incidenţa MCF în Republica Moldova, în perioada 1987- 2000, este de 1,01:1000 nou-născuţi, mai mare fiind în zonele Sud şi Centru (1,06:1000). Se atestă o creştere cu 0,32:1000 nou-născuţi a incidenţei MCF, în comparaţie cu perioada 1960-1974, însă rata de creştere pentru fiecare formă de malformaţie este diferită. Incidenţa despicăturilor labiale (DL) s-a mărit cu numai 0,03, cea a despicăturilor de buză şi palatin (DLP) cu 0,12 şi cea a despicăturilor de palatin (DP) cu 0,16 la 1000 nou-născuţi, fapt ce a condus la schimbarea raportului dintre anumite forme de despicături (DL:DLP:DP) de la 1,4:1,4:1 la 1:1,3:1,2, raport ce indică asupra creşterii formelor clinice mai grave. În baza studiilor clinice, morfologice, biometrice, roentgenologice pentru DLP unilaterale am elaborat protocolul de recuperare medicală primară.
Plastia primară a buzei este efectuată la vârsta de 3-5 luni după metoda Millard D.,Tenisson C., Обухова Л. Pentru selectarea individuală a procedeului сhirurgical am propus criteriul indicelui înălţimii filtrumului (IÎF), iar pentru a îmbunătăţi aspectul cosmetic aplicarea suturilor succesive mixte. Plastia primară a palatului s-a efectuat în doi timpi după procedeul propus de noi: timpul I velofaringoplastia la 10-12 luni; timpul II uranoplastia peste 6 luni (16-24 luni).
Rezultatele tratamentului au fost apreciate după caracterul vindecării plăgii postoperatorii, restabilirea formei anatomice şi a mobilităţii vălului palatin, durata tratamentului logopedic, după calitatea vorbirii restabilite, influenţa operaţiei asupra creşterii maxilarului superior (măsurări biometrice pe modele din ghips, teleradiografia, ortopantomografia) ş. a.
Am propus o rezolvare chirurgicală de tratament primar pentru copiii cu despicături de buză
şi palat de vârstă preşcolară, şcolară şi adolescentină. Sindromul P. Robin a fost depistat la 24 de
copii, cu evidenţierea a trei grade de severitate şi elaborarea a trei variante de conduită terapeutică
a acceselor de obstrucţie a căilor respiratorii superioare. Sindromul Van der Woude a fost depistat
la 14 copii. În funcţie de localizarea fistulelor, ei au fost distribuiţi în trei grupe. A fost elaborată
tactica chirurgicală. În tratamentul a 5 copii cu despicături oblice ale feţei, varianta nazo-orbitală,
am propus şi aplicat lamboul pediculat recoltat pe plica nazo-labială cu epitelizare preventivă. În
tratamentul secundar al copiilor cu DLP operaţi primar după procedeul Millard D., în funcţie de
gradul de severitate (minimă, medie, severă), am propus atât modificaţia operaţiei cu folosirea
lamboului pediculat superior recoltat la baza narinei pentru alungirea columelei, cât şi corecţia
concomitentă a deformaţiei septului nazal. Aşadar, în baza datelor obţinute de noi şi de alte clinici,
am elaborat schema recuperării medicale a copiilor cu MCF.
În examinare [2] :
Arhiva tezelor: