Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Efectele simvastatinei asupra inflamației sistemice și evenimentelor cardiovasculare majore inerente angioplastiei coronariene


Autor: Panfile Elena
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.06 - Cardiologie şi reumatologie
Anul:2015
Conducător ştiinţific: Victoria Ivanov
doctor habilitat, profesor cercetător, Instituţia Medico-Sanitara Publică Institutul de Cardiologie
Consultant ştiinţific: Valeriu Cobeţ
doctor habilitat, profesor universitar
Instituţia: Instituţia Medico-Sanitara Publică Institutul de Cardiologie

Statut

Teza a fost susţinută pe 16 octombrie 2015 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 22 decembrie 2015

Autoreferat

Adobe PDF document0.24 Mb / în română

Teza

CZU 616.132.2-007.271-089.815-091

Adobe PDF document 1.17 Mb / în română
168 pagini


Cuvinte Cheie

angioplastie, inflamație sistemică, evenimente cardiovasculare majore, statine

Adnotare

Structura tezei: introducere, 4 capitole, sinteza rezultatelor, concluzii generale și recomandări practice, bibliografie (182 de surse), 146 de pagini text de bază, 44 de tabele, 45 de figuri. Rezultatele obţinute au fost publicate în 19 lucrări ştiinţifice.

Domeniul de studiu: cardiologie. Scopul și obiectivele lucrării: Evaluarea periprocedurală a nivelurilor cicrulante ale proteinei C reactive înalt senzitivă (PCRhs), interleukinei-6 (IL-6) și factorului de necroză tumorală alpha (TNF-alpha) la pacienții supuși angioplastiei în funcție de gender și diabetul zaharat, ratei evenimentelor cardiovasculare majore după angioplastie, efectului simvastatinei asupra răspunsului inflamator și ratei evenimentelor cardiovasculare majore (ECVM), precum și al inibiției TNF-alpha asupra afecțiunii cardiace diabetogene.

Noutatea și originalitatea științifică: Au fost obținute noi dovezi privind relația conținutului seric preprocedural (pre-PCI) al marcherilor inflamației cu rata ECVM, genderul și diabetul zaharat, riscul relativ al PCRhs la bărbați față de riscul ECVM, precum și corelarea între efectul pleiotrop antiinflamator al simvastatinei și beneficiul asupra ECVM. În premieră s-a demonstrat pe cordul izolat efectul benefic al inhibitorului TNF-alpha asupra reactivității cardiace și coronariene în afecțiunea diabetogenă a miocardului.

Problema ştiinţifică importantă soluţionată în teză constă în elucidarea rolului inflamației sistemice în patogenia leziunilor coronariene severe și ECVM după angioplastie, fapt ce contribuie la consolidarea conceptului remodelării coronariene, optimizarea prognozării evoluției ei negative după revascularizare, justificarea și confirmarea beneficului cardiovascular al atenuării răspunsului inflamator.

Semnificaţia teoretică: Riscul ECVM este în relație cu nivelul seric pre-PCI al PCRhs și nu se află în corelare cu marcherul perioadei incipiente postprocedurale (72 ore.) La bărbați nivelul pre-PCI al marcherului este mai mic vs femei, îndeosebi în diabet zaharat, iar rata ECVM are relație inversă: 47,62 vs 25%. Evoluția ECVM este asociată de niveluri periprocedurale elevate ale PCRhs.

Valoarea aplicativă a lucrării: administrarea postintervențională timp de 1 lună a simvastatinei în doză maximă (80 mg/zi) se impune prin cea mai mică rată a ECVM, asociată de niveluri serice depreciate ale marcherilor inflamației sistemice comparativ cu doza de 20 mg/zi.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice: majoritatea postulatelor emise au fost valorificate în activitatea clinică a Institutului de Cardiologie și s-au încadrat în procesul didactic și de cercetare la USMF ”Nicolae Testemițanu”.

Cuprins


1. ROLUL INFLAMAȚIEI SISTEMICE ÎN EVOLUȚIA LEZIUNILOR CARDIOVASCULARE ȘI EFECTELE INHIBIȚIEI 3-HIDROXI-3-METILGLUTARIL-CoA-REDUCTAZEI
  • 1.1. Rolul inflamației sistemice în afecțiunile cardiovasculare și semnificația marcherilor specifici
  • 1.2. Disfuncția endotelială și efectele statinelor în afecțiunile cardiovasculare
  • 1.2.1. Predictorii disfuncției endoteliale și mecanismele de inluențare a remodelării coronariene
  • 1.2.2. Efectele pleiotrope ale statinelor în tratamentul cardiovascular
  • 1.3.Concluzii la capitolul 1

2. MATERIAL ȘI METODE DE CERCETARE
  • 2.1. Reperele studiului clinic
  • 2.2. Protocolul studiului fundamental
  • 2.3. Design-ul studiului clinic și al celui fundamental
  • 2.4. Procesarea statistică a materialului cifric
  • 2.5. Concluzii la capitolul 2

3. EVALUAREA DE DURATĂ A RĂSPUNSULUI INFLAMATOR LA PACIENȚII DUPĂ ANGIOPLASTIE CORONARIANĂ
  • 3.1. Evaluarea dinamicii proteinei C reactive înalt senzitive, interleukinei 6 și factorului de necroză tumorală alpha la pacienții lotului general după angioplastie coronariană
  • 3.2. Evaluarea relației marcherilor inflamației sistemice cu genderul, vârsta și diabetul zaharat la pacienții lotului general supuși angioplastiei coronariene
  • 3.3. Evaluarea marcherilor inflamației sistemice în funcție de evenimentele cardiovasculare majore dezvoltate în lotul general după angioplastie coronariană
  • 3.4. Concluzii la capitolul 3

4. EVALUAREA EFECTELOR SIMVASTATINEI ASUPRA EVENIMENTELOR CARDIOVASCULARE MAJORE ȘI MARCHERILOR INFLAMAȚIEI SISTEMICE LA PACIENȚII SUPUȘI ANGIOPLASTIEI CORONARIENE
  • 4.1. Evaluarea ratei evenimentelor cardiovasculare majore la pacienții supuși angioplastiei coronariene în funcție de modalitatea de tratament cu simvastatină
  • 4.2. Evaluarea efectului simvastatinei asupra inflamației sistemice la pacienții supuși angioplastiei coronariene
  • 4.3. Concluzii la capitolul 4

5. EVALUAREA in vitro A ACȚIUNII ANTIIFLAMATOARE A ANTAGONISTULUI TNF-ALPHA ASUPRA REACTIVITĂȚII CORONARIENE ȘI CARDIACE
  • 5.1. Reactivitatea de efort cu volum și rezistență a cordului izolat
  • 5.2. Răspunsul inotrop și cronotrop la acțiunea factorilor neuroendocrini
  • 5.3. Evaluarea reactivității sistemului coronarian la acțiunea factorilor vasotropi
  • 5.4. Evaluarea contracturii ischemice a miocardului și restabilirii cordului în reperfuzie
  • 5.5. Concluzii la capitolul 5

SINTEZA REZULTATELOR OBŢINUTE