Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Evoluția conceptului de imagine în filosofie


Autor: Perciun Andrei
Gradul:doctor în filosofie
Specialitatea: 09.00.03 - Istoria filosofiei
Anul:2016
Conducător ştiinţific: Gheorghe Bobâna
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice
Instituţia: Institutul de Istorie

Statut

Teza a fost susţinută pe 7 aprilie 2016 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 3 iunie 2016

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.84 Mb / în română

Teza

CZU 1(091)(100)(043.2)

Adobe PDF document 3.09 Mb / în română
179 pagini

Cuvinte Cheie

imagine, analiză reflexivă, fenomenologie, reprezentaționalism, semiotică, semn iconic, mimesis, khôra, convențional/natural, digital/analogic.

Adnotare

Structura tezei cuprinde: Introducere, trei Capitole, Concluzii generale și recomandări, Bibliografie din 218 titluri, 6 anexe, 165 pagini text de bază. Rezultatele științifice obținute au fost publicate în 18 lucrări științifice.

Domeniul de studiu: istoria filosofiei.

Scopul și obiectivele tezei rezidă în analiza modalităților fundamentale de cercetare a conceptului de imagine în cadrul istoriei filosofiei, în vederea stabilirii valabilității și eficienței teoriilor și metodelor fenomenologice, contrapuse teoriilor care au fost influențate de reprezentaționalism. Obiectivele propuse în atingerea scopului anunțat sunt: Reliefarea fundamentelor teoretico-metodologice a concepțiilor cu privire la imagine; identificarea interpretărilor problematice ale imaginii în cadrul istoriei filosofiei și altor științe sociale; valorificarea și descrierea modalităților fenomenologice de abordare a imaginii; depistarea fundamentelor teoretice ale concepțiilor reprezentaționaliste asupra imaginii; reactualizarea teoriilor clasice privind imaginea în contextul filosofiei contemporane; analiza fenomenologică și semiotică a imaginii în coordonare cu impactul ei asupra realității sociale; determinarea funcțiilor și structurii imaginii dintr-o perspectivă fenomenologică; aplicarea cadrului metodologic al fenomenologiei asupra reprezentaționalismului.

Noutatea științifică a rezultatelor obținute constă în realizarea unei analize ample cu privire la problematica evoluției conceptului de imagine în filosofie. Originalitatea tezei față de arealul lucrărilor de referință și de specialitate, constă în faptul că se recurge la metoda analizei reflexive care în paralel cu metoda semiotică de analiză a semnului iconic se aplică asupra cercetării conceptului de imagine; în teză au fost identificate, clasificate și diferențiate concepțiile reprezentaționaliste ce interpretează imaginea ca un substitut al obiectului, întrucât imaginea ar fi corelativul primar al conștiinței; metoda analizei reflexive a justificat argumentarea cu referire la identificarea unor lacune ale teoriilor reprezentaționaliste. Prin aplicarea aparatului fenomenologic au fost descrise structura și funcțiile imagini, s-au conturat straturile componente ale conștiinței imaginii; metoda analizei reflexive a fost aplicată asupra unor concepții despre imagine din cadrul filosofiei contemporane, ceea ce a contribuit la obținerea unor rezultate valoroase cu privire la conceptul de imagine, validitatea cărora s-a confirmat în demonstrabilitatea lor practică. Problema științifică importantă soluționată în domeniul filosofiei constă în elucidarea concepțiilor cu privire la natura imaginii și a metodelor adecvate pentru cercetarea acesteia, identificarea și justificarea metodei analizei reflexive în vederea obținerii unei viziuni clare și coerente asupra naturii imaginii și demonstrarea valorii ei cognitive în explorarea științifică a lumii.

Semnificația teoretică și valoarea aplicativă a lucrării constă în aplicarea metodei analizei reflexive asupra conceptului de imagine, în elaborarea unei cercetări integratoare, consecințele căreia se regăsesc în unele probleme de ordin conceptual cu privire la tematizarea semnificării și stabilirii identicului și a identității sociale, concepte contigue structurii mimetice a imaginii. Un alt element important al lucrării ține de perspectiva valorificării doctrinelor clasice despre imagine în cercetările filosofice contemporane.

Implementarea rezultatelor științifice s-a efectuat prin examinarea și aprobarea acestora în cadrul ședințelor Sectorului Filosofie și a Seminarul Științific de Profil al Institutului de Istorie al AȘM; au fost validate în 4 proiecte instituționale de cercetare ale Sectorului Filosofie, fiind publicate, totodată, în 18 lucrări științifice.

Cuprins


1 FUNDAMENTAREA TEORETICO-METODOLOGICĂ A CONCEPȚIILOR DESPRE IMAGINE ȘI NIVELUL DE CERCETARE ÎN DINAMICA FILOSOFIEI
  • 1.1. Considerații generale asupra imaginii – studiu istoriografic
  • 1.2. Interpretări problematice ale imaginii la începutul secolului XX
  • 1.3. Explicitarea fenomenologică a imaginii
  • 1.4. Concluzii la Capitolul I

2. TEORII ASUPRA IMAGINII ÎN FILOSOFIA CLASICĂ ȘI RELEVANȚA LOR CONTEMPORANĂ
  • 2.1. Condiția neființei imaginii în filosofia greacă
  • 2.2. Interpretări platoniciene ale imaginii
  • 2.3. Rezonanțele contemporane ale teoriilor clasice despre imagine
  • 2.4. Concluzii la Capitolul II

3. IMPACTUL IMAGINII ASUPRA REALITĂȚII SOCIALE
  • 3.1. Interpretări semiotice ale imaginii
  • 3.2. Funcțiile imaginii: o perspectivă fenomenologică
  • 3.3. Limitele reprezentaționalismului prin prisma interpretării fenomenologice a imaginii – aplicare practică a metodei analizei reflexive
  • 3.4. Concluzii la Capitolul III

167 CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI