|
StatutTeza a fost susţinută pe 22 martie 2004 în CSSşi aprobată de CNAA pe 24 iunie 2004 Autoreferat![]() |
Lucrarea reprezintă o cercetare interdisciplinară. Suportul empiric al lucrării îl constituie rezultatele investigaţiilor sociologice, întreprinse de către autor în Republica Moldova în perioada anilor de tranziţie (1991-2003). Pentru prima dată în circuitul ştiinţific autohton a fost supus unui studiu integru indicatorii calităţii vieţii, utilizându-se în acest sens metodele obiective şi subiective de evaluare. Studiul sociologic teoretico-aplicativ propune şi argumentează ştiinţific modelul de analiză şi monitorizare a calităţii vieţii în condiţiile economiei de tranziţie, bazându-se pe sistemul de necesităţi şi posibilităţi, reflectând diversitatea comportamentului economic, adaptat la condiţiile de transformare a societăţii moldoveneşti.
În introducere se fundamentează actualitatea lucrării, gradul de elaborare şi inovaţie al temei, scopurile şi obiectivele, metodologia de cercetare şi analiză a problemei de studiu.
În capitolul I „Principii metodologice de studiere a calităţii vieţii” este supusă analizei geneza şi evoluţia conceptului „calitatea vieţii”, se determină suportul teoretico-metodologic, sunt relevaţi indicatorii şi modalitatea de măsurare şi evaluare a calităţii vieţii, a fost realizată modelarea şi monitorizarea calităţii vieţii în Republica Moldova la etapa actuală în baza necesităţilor materiale, fizice şi intelectuale.
Drept bază empirică a tezei au servit rezultatele mai multor studii sociologice naţionale, regionale şi locale, realizate în ţară în perioada anilor 1991-2003 cu participarea nemijlocită a autorului. Sursa empirică principală în studierea problemei calităţii vieţii o constituie Monitoring-ul sociologic „Barometrul societăţii”, iniţiat de către autorul tezei împreună cu consultantul ştiinţific Andrei Timuş, în anul 1991, odată cu proclamarea independenţei Republicii Moldova şi desfăşurat anual de SISI „Opinia” în comun cu Secţia Sociologie a AŞRM.
În capitolul II „Transformările societale şi impactul lor asupra vieţii sociale” sunt operaţionalizate noţiunile de bază care se utilizează în lucrare: schimbare socială, dezvoltare socială, transformare socială, tranziţie. Este redată cronologia evenimentelor care s-au succedat în republică şi este supus analizei sociologice procesul complex şi dificil al transformărilor radicale sub multiple aspecte ale vieţii sociale.
În capitolul III „Situaţia demografică şi sănătatea publică în anii de reforme” sunt redate schimbările intervenite în tabloul socio-demografic al Republicii Moldova, făcându-se comparaţii cu alte ţări din spaţiul post-sovietic menţionându-se în deosebi apariţia procesului de depopulare a ţării. Eşecurile tranziţiei au influenţat foarte negativ starea sănătăţii populaţiei republicii, indicatorii căreia au cunoscut o diminuare dramatică pe parcursul anilor de tranziţie – fapt confirmat în lucrare prin indicatori obiectivi şi subiectivi de cercetare.
În capitolul IV „Calitatea vieţii în perioada de tranziţie: tendinţe şi factori de influenţă” prin intermediul metodelor obiective şi subiective au fost evaluate condiţiile de viaţă, nivelul de trai şi starea de spirit a populaţiei, calitatea vieţii în general a populaţiei în anii 1991-2003. Au fost relevate schimbările intervenite în stilul de viaţă şi orientările valorice a diferitor segmente sociale.
În baza datelor statistice şi sociologice a fost surprinsă evoluţia standardului de viaţă a satului moldovenesc.
În capitolul V „Consecinţele sociale ale reformelor asupra standardelor moldoveneşti de viaţă” a fost dezvăluit fenomenul sărăciei, procesul de stratificare al populaţiei după nivelul de trai şi delimitate dimensiunile sărăciei, relevate schimbările intervenite în statutul social. Totodată, este reflectat noul fenomen apărut în societatea moldovenească – şomajul şi migraţiunea – cu toate urmările sale dramatice pentru prestigiul şi temeinicia statului.
Segmentul social din republică cel mai afectat de diminuare a indicatorilor calităţii vieţii sunt persoanele în etate, copii şi tinerii, care în anii de tranziţie s-au plasat în situaţia de excludere socială, fiindu-le limitate posibilităţile de supravieţuire şi autoafirmare.
În concluzii şi recomandări este realizată o sinteză a rezultatelor studiului evaluării
indicatorilor calităţii vieţii, propunându-se modalităţi de depăşire a urmărilor negative de trecere
a societăţii moldoveneşti spre relaţiile de piaţă şi de construire a unui stat al bunăstării.