Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2004 / martie /

Calitatea vieţii populaţiei Republicii Moldova în perioada de tranziţie: probleme şi tendinţe sociale ( analiză şi evaluare sociologică )


Autor: Tudor Danii
Gradul:doctor habilitat în sociologie
Specialitatea: 22.00.04 - Structură socială, instituţii şi procese sociale
Anul:2004
Consultant ştiinţific: Andrei Timuş
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM
Instituţia: Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM
CSS: DH 18-22.00.04
Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM

Statut

Teza a fost susţinută pe 22 martie 2004 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 24 iunie 2004

Autoreferat

Adobe PDF document0.45 Mb / în română

Cuvinte Cheie

particularităţi naţionale, evaluare socială, percepţia subiectivă a calităţii vieţii, impact social, calitatea vieţii, nivel de trai, stil de viaţă, standard de viaţă, mod de viaţă, şomaj, sărăcie, minim de trai, subzistenţă, excludere socială, valori, transformări şi schimbări sociale, tranziţie, economie în tranziţie, reforme, sfera socială, structură şi instituţii sociale, indicatori sociali, indicatori economici, indicatorii dezvoltării umane, indicatorii calităţii vieţii etc.

Adnotare

Lucrarea reprezintă o cercetare interdisciplinară. Suportul empiric al lucrării îl constituie rezultatele investigaţiilor sociologice, întreprinse de către autor în Republica Moldova în perioada anilor de tranziţie (1991-2003). Pentru prima dată în circuitul ştiinţific autohton a fost supus unui studiu integru indicatorii calităţii vieţii, utilizându-se în acest sens metodele obiective şi subiective de evaluare. Studiul sociologic teoretico-aplicativ propune şi argumentează ştiinţific modelul de analiză şi monitorizare a calităţii vieţii în condiţiile economiei de tranziţie, bazându-se pe sistemul de necesităţi şi posibilităţi, reflectând diversitatea comportamentului economic, adaptat la condiţiile de transformare a societăţii moldoveneşti.

În introducere se fundamentează actualitatea lucrării, gradul de elaborare şi inovaţie al temei, scopurile şi obiectivele, metodologia de cercetare şi analiză a problemei de studiu.

În capitolul I „Principii metodologice de studiere a calităţii vieţii” este supusă analizei geneza şi evoluţia conceptului „calitatea vieţii”, se determină suportul teoretico-metodologic, sunt relevaţi indicatorii şi modalitatea de măsurare şi evaluare a calităţii vieţii, a fost realizată modelarea şi monitorizarea calităţii vieţii în Republica Moldova la etapa actuală în baza necesităţilor materiale, fizice şi intelectuale.

Drept bază empirică a tezei au servit rezultatele mai multor studii sociologice naţionale, regionale şi locale, realizate în ţară în perioada anilor 1991-2003 cu participarea nemijlocită a autorului. Sursa empirică principală în studierea problemei calităţii vieţii o constituie Monitoring-ul sociologic „Barometrul societăţii”, iniţiat de către autorul tezei împreună cu consultantul ştiinţific Andrei Timuş, în anul 1991, odată cu proclamarea independenţei Republicii Moldova şi desfăşurat anual de SISI „Opinia” în comun cu Secţia Sociologie a AŞRM.

În capitolul II „Transformările societale şi impactul lor asupra vieţii sociale” sunt operaţionalizate noţiunile de bază care se utilizează în lucrare: schimbare socială, dezvoltare socială, transformare socială, tranziţie. Este redată cronologia evenimentelor care s-au succedat în republică şi este supus analizei sociologice procesul complex şi dificil al transformărilor radicale sub multiple aspecte ale vieţii sociale.

În capitolul III „Situaţia demografică şi sănătatea publică în anii de reforme” sunt redate schimbările intervenite în tabloul socio-demografic al Republicii Moldova, făcându-se comparaţii cu alte ţări din spaţiul post-sovietic menţionându-se în deosebi apariţia procesului de depopulare a ţării. Eşecurile tranziţiei au influenţat foarte negativ starea sănătăţii populaţiei republicii, indicatorii căreia au cunoscut o diminuare dramatică pe parcursul anilor de tranziţie – fapt confirmat în lucrare prin indicatori obiectivi şi subiectivi de cercetare.

În capitolul IV „Calitatea vieţii în perioada de tranziţie: tendinţe şi factori de influenţă” prin intermediul metodelor obiective şi subiective au fost evaluate condiţiile de viaţă, nivelul de trai şi starea de spirit a populaţiei, calitatea vieţii în general a populaţiei în anii 1991-2003. Au fost relevate schimbările intervenite în stilul de viaţă şi orientările valorice a diferitor segmente sociale.

În baza datelor statistice şi sociologice a fost surprinsă evoluţia standardului de viaţă a satului moldovenesc.

În capitolul V „Consecinţele sociale ale reformelor asupra standardelor moldoveneşti de viaţă” a fost dezvăluit fenomenul sărăciei, procesul de stratificare al populaţiei după nivelul de trai şi delimitate dimensiunile sărăciei, relevate schimbările intervenite în statutul social. Totodată, este reflectat noul fenomen apărut în societatea moldovenească – şomajul şi migraţiunea – cu toate urmările sale dramatice pentru prestigiul şi temeinicia statului.

Segmentul social din republică cel mai afectat de diminuare a indicatorilor calităţii vieţii sunt persoanele în etate, copii şi tinerii, care în anii de tranziţie s-au plasat în situaţia de excludere socială, fiindu-le limitate posibilităţile de supravieţuire şi autoafirmare.

În concluzii şi recomandări este realizată o sinteză a rezultatelor studiului evaluării indicatorilor calităţii vieţii, propunându-se modalităţi de depăşire a urmărilor negative de trecere a societăţii moldoveneşti spre relaţiile de piaţă şi de construire a unui stat al bunăstării.

Cuprins


CAPITOLUL I. Principii metodologice de studiere a calităţii vieţii
  • 1.1. Calitatea vieţii – concepte şi abordări teoretico-metodologice
  • 1.2. Indicatorii, măsurarea şi evaluarea calităţii vieţii
  • 1.3. Modelarea şi monitorizarea calităţii vieţii în Republica Moldova la etapa actuală

CAPITOLUL II. Tranformările societale şi impactul lor asupra vieţii sociale
  • 2.1. Schimbările sociale: tipuri şi obiective
  • 2.2. Republica Moldova în spaţiul tranziţiei şi costul social al reformelor

CAPITOLUL III. Situaţia social - demografică şi sănătatea publică în anii de reforme
  • 3.1. Procese şi schimbări social - demografice
  • 3.2. Starea de sănătate a populaţiei şi asistenţa medicală

CAPITOLUL IV. Calitatea vieţii în perioada de tranziţie: tendinţe şi factori de influenţă
  • 4.1. Condiţiile de viaţă, nivelul de trai şi starea de spirit a populaţiei
  • 4.2. Stilul de viaţă şi orientările valorice: particularităţi şi scimbări
  • 4.3. Standarde de viaţă ale satului moldovenesc

CAPITOLUL V. Consecinţele sociale ale reformelor asupra standardelor moldoveneşti de viaţă
  • 5.1. Stratificarea populaţiei după nivelul de trai şi dimensiuni ale sărăciei
  • 5.2 . Piaţa muncii, fenomenul şomajului şi a migraţiunii
  • 5.3. Probleme educaţionale şi de autoafirmare a tinerei generaţii