Autor: |
Gheorghe Mihailovici |
Gradul: | doctor în medicină | Specialitatea: | 14.00.21 - Stomatologie |
Anul: | 2006 |
Conducător ştiinţific: |
Pavel Godoroja (decedat) doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" |
Instituţia: |
|
CSS: |
|
|
|
Statut
Teza a fost susţinută pe 3 mai 2006 în CSS şi aprobată de CNAA pe 29 iunie 2006
Autoreferat
– 0.31 Mb / în română
Teza
CZU 616.314-007.41-07-08
1.99 Mb /
în română
151 pagini |
Cuvinte Cheie
disarmonie dento-alveolară, înghesuire dentară, analiza spaţiului total, premolarizare, tehnica arcului drept, retainer fix Fiber Splint, extracţie seriată, tratament ortodontic .
Adnotare
Studiul nostru a fost plasat spre sporirea eficacităţii tratamentului disarmoniei dento-alveolare cu înghesuire prin intermediul aparatelor fixe moderne, cu pefecţionarea unor procedee de diagnostic, de tratament şi contenţie. Astfel s-au determinat parametrii clinici, indicii biometrici, datele cefalometrice la 113 pacienţi cu disarmonie dento-alveolară şi înghesuire, cu vârste cuprinse între 10 şi 37 ani, care au fost supuşi unui tratament ortodontic prin diferite metode şi varietăţi de tehnici, inclusiv – 32(28,3%) de sex masculin şi 81(71,7%) de sex feminin. În mediul urban au fost domiciliaţi 65 (57,5%) pacienţi, în mediul rural – 48 (42,5%) pacienţi. Acest studiu a evidenţiat prevalenţa tipului facial leptoroprsop la 59 (56,2%) pacienţi, prezenţa dereglărilor respiratorii - la 91(80,5% ) subiecţi, raport incorect al caninilor - în 77 (68,18%) cazuri, supraacoperire incisivală - la 39(37,16%) pacienţi, devierea liniei interincisivale la mai mult de jumătate - 57(50,44%) cazuri. S-a depistat o diferenţă veridică (p<0,001) între sexe la dimensiunile medii mezio-distale ale dinţilor, cu o dominare a parametrului dat la sexul masculin .
Pentru rezolvarea obiectivelor lucrării, au fost utilizate şi unele investigaţii mai speciale: analiza spaţiului total şi determinarea indicelui Bolton. În analiza spaţiului total la pacienţii cu înghesuire dentară s-a depistat o dominare a deficitului de spaţiu în zona anterioară cu valoarea de 7,6 mm ± 0,4, locul doi l-a ocupat zona posterioară cu 3,6 mm ± 0,3, în zona mijlocie s-a constatat un deficit de 2,7 mm ± 0,18. Deficitul total de spaţiu la arcada inferioară a avut valoarea de 14,15 mm ± 0,53, fapt ce denotă necesitatea creării de spaţiu prin extracţii dentare, metodă care a fost aplicată de noi la 86 (76,1%) pacienţi .
Pentru prima dată s-a aplicat premolarizarea ca metodă de creare a spaţiului în arcada dentară la 11 pacienţi cu înghesuire. Metoda s-a aplicat la molarii de şase ani inferiori, trataţi anterior în urma unei carii complicate. Aceasta a permis păstrarea unui număr mai mare de dinţi sănătoşi în urma tratamentului ortodontic şi evitarea unor spaţii postextracţionale, care sunt greu de închis prin aparate .
Au fost perfecţionate procedeele de deplasare a dinţilor aflaţi în poziţie palatinală, prin plasarea unui bracket provizoriu pe suprafaţa orală a dintelui şi aplicarea unei catene elastice duble.
Cu scop de sporire a efectului estetic, pentru perioada de contenţie s-a propus retainerul fix, alcătuit din materialul Fiber Splint, care a fost aplicat la 11 pacienţi. Dispositivul a permis o stabilizare a dinţilor pe o perioadă de trei ani, cu o consevare bună a torqului dentar.
Cuprins
CAPITOLUL I Revista literaturii
- 1.1. Caracteristica generală a disarmoniei dento-alveolare cu înghesuire
- 1.2. Epidemiologia disarmoniei dento-alveolare cu înghesuire
- 1.3. Factorii de influenţă în dezvoltarea disarmoniei dento-alveolare cu înghesuire
- 1.4. Clasificarea şi tabloul clinic al înghesuirii dentare
- 1.5. Principii şi obiective ale tratamentului disarmoniei dento-alveolare cu înghesuire
- 1.5.1 Metode de creare a spaţiului în arcada dentară
- 1.5.2. Importanţa extracţiei dirijate în tratamentul DDA cu înghesuire
- 1.5.3. Evoluţia concepţiilor asupra aplicării aparatelor ortodontice fixe în tratamentul DDA cu înghesuire
- 1.6. Adezivii folosiţi în colajul aparatelor ortodontice fixe
- 1.7. Descrierea metodelor de contenţie aplicate după tratamentul disarmoniei dento-alveolare cu înghesuire
CAPITOLUL II Materiale şi metode de diagnostic şi de tratament
- 2.1. Caracterizare generală a subiecţilor incluşi în cercetare
- 2.2. Metode de diagnostic
- 2.3. Posibilităţile utilizării premolarizării ca metodă de creare a spaţiului în arcada dentară
- 2.4. Particularităţile şi etapele aplicării aparatelor fixe moderne în tratamentul disarmoniei dento-alveolare cu înghesuire
- 2.5. Folosirea retainerului fix din materialul Fiber-Splint în contenţia disarmoniei dento-alveolare cu înghesuire
- 2.6. Metodele de procesare statistică a rezultatelor explorative
CAPITOLUL III Diagnosticul şi tratamentul disarmoniei dento-alveolare cu înghesuire prin aparate fixe moderne
- 3.1. Parametrii clinici, indicii biometrici şi valorile cefalometrice care sugerează şi specifică diagnosticul disarmoniei dento-alveolare cu înghesuire
- 3.1.1 Descrierea parametrilor clinici la bolnavii cu înghesuire dentară
- 3.1.2. Rezultatele studiului biometric de model
- 3.1.3. Rezultatele analizei cefalometrice la bolnavi cu malocluzii de clasa I Angle însoţite de inghesuire dentară
- 3.1.4. Importanţa analizei spaţiului total în alegerea metodei de tratament a înghesuirii dentare
- 3.2. Diagnosticul şi tratamentul disarmoniei dento-alveolare cu înghesuire prin intermediul aparatelor fixe moderne cu extracţii dentare
- 3.3. Diagnosticul şi tratamentul ortodontic al DDA cu înghesuire prin expansiunea arcadelor dentare
- 3.4. Redresarea ocluzală în urma aplicării premolarizării ca metodă de creare a spaţiului în arcada dentară
- 3.5 . Contenţia după tratamentul DDA cu înghesuire prin aparate fixe moderne