Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Eufemismele în limbajul actual: particularităţi structurale, semantice şi de utilizare


Autor: Chira Oxana
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.02.01 - Limba română
Anul:2016
Conducător ştiinţific: Gheorghe Popa
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat „A. Russo” din Bălţi
Instituţia: Universitatea de Stat „A. Russo” din Bălţi

Statut

Teza a fost susţinută pe 29 septembrie 2016 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 15 noiembrie 2016

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.47 Mb / în română

Teza

CZU 811.135.1´373.49 (043.2)

Adobe PDF document 1.53 Mb / în română
153 pagini

Cuvinte Cheie

eufemism, eufemie, clasificarea eufemismelor, creativitate lexicală, funcțiile eufemismului, inovație lexicală, interdicție de limbaj, ocazionalism, disfemism, tabu

Adnotare

Structural, teza este alcătuită din Introducere, trei capitole, Concluzii generale și recomandări, Bibliografie (210 titluri), 137 de pagini de text de bază, o anexă (corpus de exemple: 107 pagini).

Domeniul de studiu al tezei: lexicologie, semantică și lexicografie.

Scopul cercetării: dezvăluirea esenței eufemismelor ca fenomene ale vorbirii și examinarea lor sub diverse aspecte.

Obiectivele investigației: definirea și identificarea particularităților eufemismelor; sistematizarea modalităților de formare a eufemismelor; identificarea factorilor care influențează utilizarea cu funcție eufemistică a cuvintelor; clasificarea lexico-semantică a eufemismelor; evidențierea diferențelor și asemănărilor dintre eufemisme și fenomenele conexe; selectarea corpusului de eufemisme din limbajul actual și stabilirea surselor lor de apariție.

Noutatea ştiinţifică şi originalitatea cercetării: delimitarea și definirea unor concepte operaționale privitoare la clasa de eufemisme și la alte clase înrudite (argouri, jargoane etc.); glosarea, analiza și clasificarea unui material lexical numeros; reliefarea funcțiilor eufemismelor și argumentarea abordării lor sistemice; evidențierea principalelor procedee de creare a eufemismelor (deraierea lexicală, calamburul, reduplicarea etc.); examinarea particularităților gramaticale, structurale și semantice ale eufemismelor; fundamentarea necesității studiului interdisciplinar al eufemismelor ș.a.

Problema ştiinţifică soluționată constă în elucidarea aspectelor insuficient studiate în lingvistica românească: statutul eufemismelor, funcțiile eufemismelor, principalele procedee de creare a eufemismelor etc., fapt care a contribuit la evidențierea aspectului interdisciplinar în studiul eufemismelor, în vederea racordării la tendințele actuale de abordare interdisciplinară, asigurînd, astfel, abordarea complexă a fenomenului.

Semnificaţia teoretică: determinarea statutului unităților eufemistice și delimitarea lor de fenomenele adiacente, aprofundîndu-se cercetările din domeniul lexicului românesc; reliefarea posibilităților creatoare ale limbii române, ce se găsesc și în stratul ei eufemistic.

Valoarea aplicativă: observațiile și concluziile din lucrare pot fi utile atît la precizarea și concretizarea unor concepte legate de eufemie, insuficient sau eronat asimilate în lingvistica românească, cît și la redactarea articolelor lexicografice despre aceste concepte. Rezultatele investigaționale ale demersului nostru pot fi valorificate, de asemenea, la elaborarea diferitor tipuri de manuale, dicționare, cursuri și/sau seminare, lucrări științifice de diversă natură etc.

Rezultatele ştiinţifice: 32 de publicații ştiinţifice și prezentări la peste 35 de manifestări științifice naționale și internaționale, precum și la ședințele Catedrei de limbă română și filologie romanică a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți.

Cuprins


1. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EUFEMIEI
  • 1.1. Eufemia: excurs istoric și definire
  • 1.2. Relația dintre eufemie și tabu
  • 1.3. Eufemismele și alte fenomene cu sferă de utilizare limitată
  • 1.3.1. Eufemismele și problema „înțelegerii” lor
  • 1.3.2. Eufemismele și vulgarismele
  • 1.3.3. Eufemismele și jargonismele
  • 1.3.4. Eufemismele și barbarismele
  • 1.3.5. Eufemismele și argotismele
  • 1.3.6. Eufemismele și regionalismele
  • 1.4. Clasificarea eufemismelor
  • 1.5. Funcțiile eufemismelor
  • 1.6. Concluzii la capitolul 1

2. MIJLOACELE DE ÎMBOGĂȚIRE A LEXICULUI EUFEMISTIC ÎN LIMBAJUL ACTUAL
  • 2.1. Mijloacele interne de formare a eufemismelor
  • 2.1.1. Procedee morfologice
  • 2.1.2. Jocurile de cuvinte
  • 2.1.3. Accidentele fonetice
  • 2.1.4. Regionalismele
  • 2.1.5. Mijloace semantice de formare a eufemismelor
  • 2.2. Mijloacele externe de formare a eufemismelor
  • 2.2.1. Împrumuturile
  • 2.2.2. Xenismele
  • 2.2.3. Calcul lingvistic
  • 2.3. Concluzii la capitolul 2

3. DOMENIILE DE UTILIZARE A EUFEMISMELOR
  • 3.1. Domeniul religios
  • 3.2. Domeniul politic
  • 3.3. Domeniul economic
  • 3.4. Domeniul social
  • 3.4.1. Eufemismele și tema „consumului excesiv de alcool”
  • 3.4.2. Sfera semantică a dragostei
  • 3.4.3. Sfera fiziologică
  • 3.4.4. Sfera semantică a criminalității
  • 3.5. Concluzii la capitolul 3

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI