Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2017 / mai /

Remodelarea cordului şi evoluţia insuficienţei cardiace cronice dupa revascularizarea coronariana


Autor: Grivenco Aliona
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.06 - Cardiologie şi reumatologie
Anul:2017
Conducător ştiinţific: Eleonora Vataman
doctor habilitat, profesor universitar, Instituţia Medico-Sanitara Publică Institutul de Cardiologie
Instituţia: Instituţia Medico-Sanitara Publică Institutul de Cardiologie

Statut

Teza a fost susţinută pe 11 mai 2017 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 31 mai 2017

Autoreferat

Adobe PDF document – 1.07 Mb / în română

Teza

CZU 616.1-008.46-036.12+616.132.-09

Adobe PDF document 2.83 Mb / în română
164 pagini

Cuvinte Cheie

remodelarea cordului, insuficiența cardiacă сronică, revascularizarea coronariană, cardiopatia ischemică, by-pass aorto-coronarian, angioplastie coronariană

Adnotare

Domeniul de studiu: cardiologie.

Scopul: Estimarea rolului remodelării cordului ca determinantă în evoluția clinică a insuficienței cardiace cronice în contextul revascularizării coronariene.

Obiectivele studiului au inclus: estimarea evoluției parametrilor structural-morfometrici a cordului pe parcursul primului an postrevascularizare, relevarea tipurilor remodelării ventriculului stâng în raport cu clasa funcțională a insuficienței cardiace cronice; aprecierea statutului circulației coronariene, severității injuriei miocardului, a toleranței de efort fizic dozat în funcție de tipul revascularizării miocardului; relevarea a evenimentelor ishemice recurente pe parcursul primului an de supraveghere post-revascularizare; prognosticul evoluției remodelării cordului spre regresare sau progresare.

Noutatea și originalitatea științifică. În premieră s-a realizat un studiu analitic de gen prospectiv și un altul retrospectiv cu evaluarea complexă a modificărilor structural-geometrice a cordului în contextul manifestărilor clinice la pacienții cu diferite tipuri de revascularizare. În temeiul relevanțelor apreciate s-a analizat relația dintre remodelarea cordului, evoluția insuficienței cardiace cronice și rata de spitalizări. S-a constatat că pacienții, care la finele studiului (12 luni de monitorizare) au fost incluși în lotul cu remodelarea patologică a cordului s-au prezentat din start cu dimensiunile cordului semnificativ mai mari, funcția sistolică și diastolică a ventriculului stâng scăzută, semne de ischemie reziduală, capacitatea de efort fizic scăzută, insuficiența cardiacă congestivă, rata patologiilor asociate mai mare.

Problema științifică soluționată în teza rezidă în elaborarea criteriilor pentru prezicerea evoluției remodelării patologice a cordului, raportul lor cu insuficiența cardiacă cronică și evidențierea factorilor clinico-morfologici importanți pentru probabilitatea spitalizărilor repetate pe parcursul primului an după revascularizarea coronariană.

Semnificația teoretică. Rezultatele studiului argumentează necesitatea monitorizării parametrilor structural – geometrici prin metoda ecocardiografică la pacienții cu diferite tipuri de revascularizare pentru a interpreta evoluția remodelării cordului, corecția tratamentului medicamentos și precizarea riscului probabilității remodelării patologice a cordului și a spitalizărilor repetate. Valoarea aplicativă a lucrării. Au fost estimate beneficiile revascularizării coronariene asupra remodelării cordului și a sindromului de insuficiență cardiacă cronică. În baza rezultatelor obținute s-a creat o serie de criterii pentru probabilitatea remodelării patologice cordului și a spitalizărilor repetate. Identificarea pacienților cu risc înalt de progresiunea remodelării cordului și spitalizărilor repetate după revascularizarea coronariană impune o atenție deosebită pentru aceasta categorie de pacienți cu scopul corecției tratamentului medicamentos și includerii în programul de reabilitare cardiovasculară.

Implementarea rezultatelor s-a efectuat în activitatea clinică a Laboratorului Insuficiența Cardiacă Cronică al IMSP Institutul de Cardiologie, la Spitalul Clinic Municipal Sfânta Treime, municipiu Chișinău și în procesul instructiv-didactic la Facultatea de Educație Medicală Continuă a USMF ―N.Testemițanu‖.


Cuprins


INTRODUCERE

1. REMODELAREA CORDULUI ÎN CARDIOPATIA ISCHEMICĂ

  • 1.1 Concepte moderne asupra remodelării cordului
  • 1.2 Tipurile de remodelare a cordului
  • 1.3 Tratamentul medicamentos cu efect antiremodelare patologică a cordului
  • 1.4 Metode neinvazive de vizualizare geometriei și funcției cordului
  • 1.5 Efectul revascularizării coronariene asupra remodelării cordului
  • 1.6 Reinternările după revascularizare coronariană ca indice important de morbiditate
  • 1.7 Concluzii la Capitolul 1

2. MATERIALUL ȘI METODELE DE INVESTIGARE

  • 2.1 Prezentarea generală a cercetării
  • 2.2 Caracteristica metodelor de investigare
  • 2.3 Caracteristica materialului clinic
  • 2.4 Metodele de procesare statistică a rezultatelor explorative
  • 2.5 Concluzii la Capitolul 2

3. ANALIZA FACTORI LOR DE RISC CARDIOVASCULAR, A SINDROMULUI ISCHEMIC ȘI A EVOLUȚIEI CLINICE

  • 3.1 Analiza factorilor de risc cardiovascular în funcție de tipul revascularizării
  • 3.2 Estimarea sindromului ischemic în funcție de tipul revascularizării
  • 3.3 Evoluția clinică a pacienților în dependența de tipul revascularizării
  • 3.4 Analiza retrospectivă a factorilor de risc cardiovascular, a sindromului ischemic și a capacității de lucru în dependență de tipul remodelării cordului
  • 3.5 Analiza retrospectivă a factorilor de risc cardiovascular, a sindromului ischemic și a capacității de lucru în funcție de prezența reinternărilor
  • 3.6 Evoluția clinică în loturile cu și fără reinternări
  • 3.7 Concluzii la Capitolul 3

4. REMODELAREA CORDULUI LA ETAPELE DE STUDIU

  • 4.1 Analiza prospectivă a remodelării cordului în funcție de tipul revascularizării
  • 4.2 Tipurile de disfuncție cardiacă și evoluția lor în dependența de tipul revascularizării
  • 4.3 Analiza retrospectivă comparată a parametriilor ecocardiografici în funcție de tipul remodelării cordului
  • 4.4 Determinarea factorilor predictivi pentru remodelarea patologică a cordului 97
  • 4.5 Analiza retrospectivă comparată a parametrilor ecocardiografici în loturile cu și fără reinternări
  • 4.6 Concluzii la Capitolul 4

5. EVOLUȚIA INSUFICIENȚEI CARDIACE CRONICE

  • 5.1 Evoluția insuficienței cardiace cronice în funcție de tipul revascularizării
  • 5.2 Analiza retrospectivă a evoluției ICC în loturile cu aspect geometric normal al cordului și cu remodelarea patologică
  • 5.3 Analiza retrospectivă a evoluției insuficienței cardiace cronice în loturile cu și fără reinternări
  • 5.4 Analiza patologiei asociate în funcție de metoda revascularizării, tipul remodelării cardiace și de prezența reinternărilor
  • 5.5 Indicatori de prognoză a reinternărilor pe parcursul la 12 luni
  • 5.6 Concluzii la Capitolul 5

SINTEZA REZULTATELOR

CONCLUZII GENERALE

RECOMANDĂRI PRACTICE