|
StatutTeza a fost susţinută pe 28 iunie 2018 în CSSşi aprobată de CNAA pe 23 noiembrie 2018 Autoreferat![]() TezaCZU 616.36-002.2-053.2-08(043)
|
Volumul şi structura tezei: introducere, 5 capitole, sinteza rezultatelor obţinute, concluzii şi recomandări, bibliografie din 198 surse, 20 tabele, 65 figuri, 17 anexe, expuse pe 215 pagini.
Rezultatele cercetării au fost publicate în 42 de lucrări ştiinţifice.
Domeniul de cercetare: boli infecţioase, hepatologie pediatrică
Scopul cercetării: stabilirea particularităţilor etiopatogenetice, clinico-imunologice şi evolutive ale diferitor forme clinice de HVBC şi HVCC la copii, monitorizarea procesului evolutiv cronic, determinarea factorilor de risc pentru cronicizare şi progresie a diverselor forme clinice ale acestor boli, elaborarea algoritmilor de diagnostic precoce şi diferenţial, optimizarea tratamentului antiviral la copii, pentru creşterea şanselor de vindecare şi ameliorare a calităţi vieţii acestor pacienţi.
Obiectivele cercetarii.Studierea particularităţilor clinico-evolutive ale HVCB şi HVCC la copii, în funcţie de vârstă, gen, durata bolii, forma clinică, şi estimarea sindroamelor clinice de bază (citoliză, colestază, hepatopriv, dishormonal), în funcţie de etiologia virală şi activitatea procesului cronic hepatic la copii de diferite vârste în vederea scăderii riscului de evoluţie nefavorabilă a acestor maladii. Aprecierea statusului imun celular şi umoral la pacienţii cu HVCB şi HVCC luaţi în studiu, în funcţie de viremie şi activitatea procesului inflamator hepatic, cu explicarea aspectelor noi vizând patogeneza şi particularităţile imunologice, în funcţie de forma clinică şi activitatea bolii, pentru individualizarea strategiilor terapeutice aplicate. Analiza interacţiunilor corelative şi a interdependenţei dintre parametrii clinici, faza procesului viral şi gradul de activitate al procesului cronic inflamator hepatic. Evidenţierea modificărilor ecografice, histologice şi ale elasticităţii hepatice la copiii cu HVBC şi HVCC, în funcţie de activitatea procesului cronic inflamator hepatic. Determinarea criteriilor sensibile de diagnostic diferenţial dintre diverse forme clinice de HVBC şi HVCC la copiii de diferite vârste. Evaluarea eficacităţii tratamentului antiviral cu INF alfa 2b pegilat (sau standard) monoterapie în HVBC şi combinat cu ribavirină în HVCC la copii de diferită vârstă, în dependenţă de activitatea procesului cronic hepatic. Evaluarea eficacităţii remediului autohton pacovirină cu acţiune imunomodulatorie, antivirală, antioxidantă, ca inductor de interferon, în comparaţie cu tratamentul standard cu hepatoprotectoare în HVBC şi HVCC la copii, în funcţie de activitatea procesului cronic hepatic şi optimizarea principiilor de tratament. Elaborarea algoritmului diagnostic pentru pacienţii cu HVBC şi cei cu HVCC de vârste diferite. Completarea algoritmilor de tratament antiviral şi neviral în HVBC şi HVCC la copii în funcţie de viremie şi activitatea procesului inflamator hepatic.
Noutatea ştiinţifică: în premieră a fost propusă o nouă viziune de abordare a imunităţii celulare, cu determinarea celulelor CD3 şi a subpopulaţiilor lor prin metoda monoclonală, ca criteriu important în funcţie de gradul de activitate al procesului inflamator în HVBC şi HVCC la copii. Pentru prima dată în Republica Moldova şi în plan mondial a fost utilizat remediul autohton pacovirina în tratamentul HVBC şi HVCC la copii. Au fost elaborate criteriile de monitorizare a copiilor cu HVBC şi HVCC supuși tratamentului antiviral. Direcţii noi de cercetare: au fost elucidate fundamental rolul imunităţii celulare şi a citokinelor proinflamatorii IL-2, IL-6, TNF-α în patogeneza HVBC şi HVCC la copii, interrelaţia cu procesul viral şi inflamator, au fost optimizate principiile de tratament antiviral cu interferon şi pacovirină.
Valoarea teoretică şi aplicativă: completarea imunopatogenezei HVBC şi HVCC la copii, au fost elaborate criterii de diagnostic diferenţiat şi de selectare a pacienţilor pentru tratament antiviral. A fost perfectată schema de monitorizare a copiilor cu HVBC şi HVCC trataţi cu antivirale în funcţie de statusul imun celular şi activitatea procesului inflamator. Implementarea rezultatelor ştiinţifice: au fost utilizate în procesului didactic, la elaborarea şi implementarea a 3 programe naţionale de combatere a hepatitelor virale B, C, D şi de tratament antiviral.