Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2018 / iulie /

Terminologia medicală românească: evoluţie şi tendinţe


Autor: Eugenia Mincu
Gradul:doctor habilitat în filologie
Specialitatea: 10.02.03 - Limbi slave (cu indicarea limbii concrete)
Anul:2018
Conducător ştiinţific: Vasile Bahnaru
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie
Instituţia: Institutul de Filologie

Statut

Teza a fost susţinută pe 5 iulie 2018 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 23 noiembrie 2018

Autoreferat

Adobe PDF document0.72 Mb / în română

Teza

CZU 811.135.1’276.6:61(043.2)

Adobe PDF document 2.97 Mb / în română
333 pagini


Cuvinte Cheie

limbă, limbaj specializat, terminologie medicală, etimologie, evoluţie, unităţi terminologice, afixoid, „creativitate” terminologică, fundamente greco-latine, neologizare, matrice terminogenică.

Adnotare

Domeniu de studii:lingvistică, lexicologie, terminologie, derivatologie, didactică etc.

Scopul cercetării: Scopul tezei este elucidarea procesului de formare, stabilire şi de funcţionare a terminologiei medicale româneşti, retrospectivă şi perspectivă (aspecte diacronic structural şi sincronic funcţional) în contextul internaţionalizării terminologiei medicale.

Obiectivele de bază ale tezei: explicarea mecanismul de formare, stabilire, funcţionare a sistemului terminologic medical ca parte integrantă a limbajului medical; elucidarea simbiozei naţional/ internaţional în formarea terminologiei medicale în limba română printr-un studiu comparativ; identificarea, interpretarea și analiza elementelor de terminologie medicală în Letopiseţul Țării Moldovei; elucidarea rolului pe care dubletele greco-latine îl deţin în formarea terminologiei medicale în limba română, dimensiunile național și internațional; relevarea unor particularități în formarea terminologiei medicale în funcție de atribuirea unităților terminologice la entitate (substantiv), calitate (adjectiv), acțiune (verb) – nivelul lingvistic etc. Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obținute. S-au explicat dimensiunile naţional/ internaţional în funcţionarea terminologiei medicale în limba română în baza dubletelor grecolatine. Această abordare poate fi aplicată şi la nivel de alte limbi romanice.

Rezultatele principial noi pentru știință și practică obținute. S-a realizat o abordare complexă și holistică a problemei terminologiei medicale în limba română (retrospectivă şi perspectivă) printr-un studiu comparativ. Dimensiunile național/ internațional au fost reflectate prin intermediul dubletelor greco-latine care formează terminologia medicală. De asemenea, s-au identificat şi s-au explicat deficienţele existente în terminologia medicală (eponimanie, sinonimie, termeni învechiţi etc.), s-a elucidat etiologia fenomenelor semantice; s-a relevat funcţia terminologică pe care limba latină o deţine în medicină, precum și unele probleme în funcţionarea terminologiei medicale in vivo.

Semnificaţia teoretică vizează elucidarea dimensiunilor naţional/ internaţional în terminologia medicală în limba română, analiza dubletelor în contextul de internaţionalizare a terminologiei medicale, identificarea surselor de neologizare a terminologiei medicale, explicarea etiologică a fenomenelor semantice etc.

Valoarea aplicativă a lucrării poate fi materializată în: a) studii de terminologie – activităţi de actualizare, ordonare, unificare a terminologiilor, inclusiv medicală; b) Studii de lingvistică. – inventarierea elementelor terminologice afixoidale prezintă un material faptic în descrierea acestora (aspectele etimologic, morfologic, disciplinar etc.); c) studii de pedagogie – crearea unei metodologii de însuşire conştientă a terminologiilor, la întocmirea de îndrumare metodice, manuale, ghiduri etc. Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Soluțiile teoretice și rezultatele practice au fost implementate la USMF „Nicolae Testemițanu”, Cursul de limba română are drept reper manualul E. Mincu et al. Limba Română. Limbaj medical, Chişinău, 2012.

Cuprins


INTRODUCERE
  • 1. LIMBĂ, LIMBAJ, TERMINOLOGIE
  • 1.1. „Cunoaşterea lucrurilor” – axa limbajului specializat
  • 1.2. Terminologia în structura limbii. Modelarea terminologiei medicale
  • 1.3. Ontologia şi terminologia medicală
  • 1.4. Unităţile terminologice şi conceptul
  • 1.5. Unităţile terminologice în tridimensionalitatea limbii
  • 1.5.1. Delimitarea statutului elementelor terminologice în sistemul morfematic al limbii
  • 1.5.2. Variaţia, variabilitatea şi elementele terminologice/ afixoidele
  • 1.6. Concluzii la capitolul 1

2. TERMINOLOGIA NAŢIONALĂ VERSUS TERMINOLOGIA INTERNAŢIONALĂ

  • 2.1. Dimensiunile naţionalul și internaţional în procesul de formare a terminologiei medicale
  • 2.2. Unităţile terminologice și corpusul medical
  • 2.2.1. Criterii de clasificare a termenilor medicali
  • 2.2.2. Criterii de clasificare a elementelor terminologice
  • 2.3. Terminologia medicală internaţională în retrospectivă
  • 2.3.1. Din istoria terminologiei medicale. Anatomie și clinică
  • 2.3.2. Din istoria terminologiei medicale. Farmacie
  • 2.4. Continuitatea limbilor savante în terminologia medicală
  • 2.5. Terminologia medicală românească în retrospectivă
  • 2.5.1. Începuturile terminologiei medicale româneşti (anatomie, clinică, farmacie). Elemente de terminologie medicală la cronicarii moldoveni (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce)
  • 2.5.2. Dimitrie Cantemir – fondatorul terminologiei ştiinţifice medicale româneşti
  • 2.5.3. Stabilirea terminologiei medicale româneşti
  • 2.5.4. Despre sistemul terminologic medical românesc
  • 2.6. Interferenţe naţional și internaţional în terminologia medicală românească
  • 2.7. Concluzii la capitolul 2

3. FUNDAMENTE GRECO-LATINE ÎN TERMINOLOGIA MEDICALĂ. DUBLETELE GRECO-LATINE

  • 3.1. Analiza celor mai repezentative dublete greco-latine în terminologia medicală
  • 3.1.1. Valorile existenţiale în terminologia medicală: dubletele lat. vita, ae, f şi gr. bios „viaţă”; lat. mors, mortis, f/ mortuus, a, um şi gr. thanatos/ nekros „moarte, mort”
  • 3.1.2. Dubletul lat. vas, is, n și gr. angion, itis „vas” în corpusul terminologic medical Componenta latină a dubletului vas, is, n „vas”
  • 3.1.3. Inima în terminologia medicală – dubletele lat. anima, ae, f şi gr. psykhe „suflet”; lat. cor, cordis, n şi gr. kardia „inimă”
  • 3.1.4. Dubletul lat. sanguis, inis, m și gr. haima, haimatos „sânge” în terminologia medicală
  • 3.1.5.Dubletele lat. digitus, i, m și gr. dactylus, i, m „deget” ; lat. manus, us, f și gr. kheir, ros „mână”
  • 3.2. Concluzii la capitolul 3

4. NUMELE, CALITATEA ŞI ACŢIUNEA ÎN TERMINOLOGIA MEDICALĂ

  • 4.1. Substantivul sau staticul în terminologia medicală
  • 4.1.1. Eponimele în terminologia medicală
  • 4.1.2. Termenii eponimici medicali de origine mitologică
  • 4.1.3. Surse de formare a termenilor-substantiv în terminologia medicală
  • 4.2. Adjectivul în terminologia medicală
  • 4.3. Verbul sau dinamicul în terminologia medicală
  • 4.4. Abrevierile utilizate în medicină
  • 4.4.1. Criterii de clasificare a abrevierilor în domeniul medicinei
  • 4.4.2. Abrevierea – deficiență a terminologiei medicale
  • 4.5. Afixele și formarea terminologiei medicale
  • 4.5.1. Prefixele în terminologia medicală
  • 4.5.2.Sufixele în terminologia medicală
  • 4.6. Matricea terminogenică a inventarului terminologic în medicină
  • 4.7. Concluzii la capitolul 4

5. FENOMENE SEMANTICE ÎN TERMINOLOGIA MEDICALĂ

  • 5.1. Sinonimia în terminologia medicală
  • 5.1.1. Sinonimele denotative şi sinonimele semnificative
  • 5.1.2. Etiologia sinonimiei în terminologia medicală
  • 5.1.3. Terminologia „externă” şi terminologia „internă” în procesul de stabilire a relațiilor de sinonimie
  • 5.1.4. Sinonimia „savantă”
  • 5.1.5. Serii sinonimice în medicină
  • 5.1.6. Sinonimie sau pseudosinonimie
  • 5.2. Antonimia în terminologia medicală
  • 5.3. Omonimia în terminologia medicală
  • 5.3.1. Etiologia stabilirii relaţiilor de omonimie în terminologia medicală
  • 5.4. Paronimia în terminologia medicală
  • 5.5. Hiponimia şi hiperonimia în terminologia medicală
  • 5.6. Concluzii la capitolul 5

6. METAFORA ÎN TERMINOLOGIA MEDICALĂ

  • 6.1. Metafora şi neologia
  • 6.2. (De)Nominaţia metaforică şi termenii medicali
  • 6.2.1. Metaforizarea în terminologia anatomică
  • 6.2.2.Metaforizarea în terminologia clinică
  • 6.2.3. Metaforizarea în terminologia farmaceutică
  • 6.2.4.Metaforizarea în terminologia medicinei preventive
  • 6.3. Concluzii la capitolul 6

7. TERMINOLOGIA MEDICALĂ IN VIVO

  • 7.1. Limba latină – limbă de comunicare medicală
  • 7.1.1.Formulele savante în terminologia medicală
  • 7.2. Termenul medical – „semn viu” al sistemului terminologic medical
  • 7.3. Terminologia medicală în contextul didacticii moderne
  • 7.4. Terminologia medicală în text – „diagnosticarea” şi „terapia” erorilor
  • 7.5. Concluzii la capitolul 7

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI