Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2018 / iulie /

Optimizarea suportului respirator la nou-născuții prematuri


Autor: Crivceanscaia Larisa
Gradul:doctor habilitat în medicină
Specialitatea: 14.00.09 - Pediatrie
Anul:2018
Conducător ştiinţific: Ninel Revenco
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"

Statut

Teza a fost susţinută pe 10 iulie 2018 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 23 noiembrie 2018

Autoreferat

Adobe PDF document – 2.70 Mb / în română

Teza

CZU 616.24-008.64-085-053.32+615.816 (043.2)

Adobe PDF document 16.00 Mb / în română
324 pagini

Cuvinte Cheie

prematur, sindrom de detresă respiratorie, transportare in utero, ventilație artificială pulmonară, T-piece, presiune pozitivă continuă, metoda INSURE, Less Invasive Surfactant Administration (LISA), ventilație cu frecvență înaltă

Adnotare

Domeniul de studiu: neonatologie.

Scopul: elucidarea particularităților etiopatogenetice, clinice ale detresei respiratorii cauzate de deficit de surfactant și optimizarea suportului respirator la nou-născuții prematuri mai mici de 34 săptămâni de gestație, pentru a elabora un model de conduită a suportului respirator non-invaziv.

Obiectivele studiului:studierea factorilor de risc și supraviețuirea nou-născuților cu sindrom de detresă respiratorie prin deficit de surfactant, cu termen de gestație mai mic de 34 săptămâni. Particularizarea studiului clinic și paraclinic al nou-născuților mai mici de 34 săptămâni de gestație cu sindrom de detresă respiratorie prin deficit de surfactant. Stabilirea complicațiilor pulmonare și extrapulmonare în sindromul de detresă respiratorie prin deficit de surfactant la nou-născuții pematuri mai mici de 34 săptămîni de gestație, în funcție de nivelul maternității. Compararea suportului respirator invaziv și non-invaziv la copiii prematuri mai mici de 34 săptămâni de gestație începînd din sala de naștere. Argumentarea indicațiilor pentru inițierea diferitor tipuri de suport respirator la nou-născuții prematuri mai mici de 34 săptămâni de gestație, în corelare cu nivelul centrului de îngrijire neonatală (primar, secundar și terțiar). Evaluarea rezultatelor gazelor sangvine în funcție de metoda de suport respirator la nou-născuții prematuri, mai mici de 34 săptămâni de gestație. Determinarea corelațiilor dintre metodele de suport respirator la diferite etape de îngrijire a nou-născuții prematuri mai mici de 34 săptămâni de gestație. Impactul regionalizării serviciului de perinatologie și transportării nou-născuților asupra mortalității și morbidității prematurilor cu sindrom de detresă respiratorie prin deficit de surfactant, mai mici de 34 săptămâni de gestație. Reconceptualizarea metodologiei aplicării suportului respirator la nou-născuții prematuri mai mici de 34 săptămâni de gestație cu elaborarea unui model de conduită a acestor copii.

Noutatea și originalitatea științifică: au fost identificați factorii de risc și a fost reconceptualizată metodologia aplicării suportului respirator la nou-născuți prematuri în scopul eficientizării tratamentului cu aplicarea noilor tehnologii de tratament respirator; a fost fundamentată metodologia aplicării suportului respirator non-invaziv.

Valoarea aplicativă a studiului: au fost formulate indicațiile pentru aplicarea suportului respirator la nou-născuții prematuri în corelare cu nivelul maternității (I, II, III); a fost elaborat algoritmul clinic-instrumental al suportului respirator la nou-născuţii prematuri, ceea ce va permite optimizarea diagnosticului și tratamentului sindromului detresei respiratorii la copiii prematuri şi va reduce morbiditatea și mortalitatea în urma sindromului de detresă respiratorie prin deficit de surfactant.

Problema științifică soluționată în cercetare: s-a elaborat și s-a valorificat în practică un suport respirator non-invaziv la nou-născuții prematuri mai mici de 34 săptămâni de gestație începând din sala de naștere cu instalarea respirației efective folosind sistema T-piece, urmat de plasare la CPAP precoce și introducerea surfactantului prin sonda gastrică, ce a determinat evitarea intubării de rutină și necesitatea ventilației mecanice pulmonare, astfel reducând considerabil complicațiile, mortalitatea și nivelul de invalidizare a prematurilor.

Semnificația teoretică: rezultatele studiilor științifice sunt la baza acordării asistenței medicale oportune și calitative pentru nou-născuții prematuri mai mici de 34 săptămâni de gestație. A fost stabilită o corelație semnificativă între metoda de suport respirator și nivelul de acordare a asistenței medicale. Au fost stabiliți factorii de risc pentru decesul nou-născuților cu termenul de gestație mai mic de 34 săptămâni, principalul fiind sindromul de detresă respiratorie prin deficit de surfactant, urmat de greutatea mică la naștere, termenul de gestație, metoda de resuscitare și nivelul de acordare a asistenței medicale.

Implementarea rezultatelor științifice: rezultatele studiului au fost apreciate ca având valoare științifică și au fost incluse în 2 Protocoale Clinice Naționale: „Sindromul de detresă respiratorie prin deficit de surfactant” și „Enterocolita ulceronecrotică”; 3 Protocoale Clinice Instituționale: „Administrarea non-invazivă a surfactantuui la nou-născuții prematuri – metoda LISA”, „Utilizarea resuscitatorului T-piece în sala de naștere” și „Utilizarea CPAP la nou-născuții prematuri”; un „Algoritm de îngrijire și suport respirator al nou-născuților cu vârsta de gestație mai mică de 34 săptămâni de gestație” și o monografie „Strategii terapeutice în sindromul de detresă respiratorie prin deficit de surfactant la prematuri”, care sunt folosite în procesul didactic al catedrei Pediatrie și neonatologie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”, în activitatea secțiilor Reanimare și terapie intensivă nou-născuți, sălile de naștere, secțiile de îngrijire a nou-născuților, secția prematuri, obstetrică

Cuprins


INTRODUCERE

1. PROBLEMA SUPORTULUI RESPIRATOR LA NOU-NĂSCUȚII PREMATURI

  • 1.1. Aspecte generale privind nou-născuții prematuri
  • 1.2. Factorii etiologici ai nașterilor premature
  • 1.3. Frecvenţa nașterilor premature
  • 1.4. Profilaxia nașerilor premature
  • 1.5. Transportul neonatal
  • 1.6. Sindromul de detresă respiratorie la nou-născuții prematuri
  • 1.7. Patogenie: sistemul surfactant
  • 1.8. Procesul de adaptare perinatală a plămânilor
  • 1.9. Profilaxia sindromului de detresă respiratorie la copiii prematuri
  • 1.10. Măsuri non-invazive de resuscitare în sala de naștere
  • 1.11. Strategii noi de ventilație în sindromul de detresă respiratorie prin deficit de surfactant
  • 1.12. Concluzii la capitolul 1

2. MATERIALUL ŞI METODE DE CERCETARE

  • 2.1. Caracteristicile clinico-statutare ale lotului de studiu
  • 2.2. Tehnicile de evaluare clinică și paraclinică utilizate
  • 2.3. Caracteristica generală a loturilor de cercetare
  • 2.4. Testele utilizate
  • 2.5. Metodele de analiză statistică a datelor obținute
  • 2.6. Concluzii la capitolul 2

3. FACTORI DE RISC MATERNO-FETALI IMPLICAȚI ÎN DECLANȘAREA NAŞTERII PREMATURE. SUPRAVIEȚUIREA NOU-NĂSCUȚILOR ≤34 SĂPTĂMÂNI DE GESTAȚIE

  • 3.1. Rolul transportării antenatale elucidat în baza unui studiu retrospectiv
  • 3.2. Evaluarea prospectivă a rolului comorbidităților materne în declanșarea nașterii premature până la 34 săptămâni de gestație
  • 3.3. Modalitatea de realizare a nașterii premature în dependență de nivelul de acordare a asistenței medicale
  • 3.4. Profilaxia antenatală cu corticosteroizi a sindromului de detresă respiratorie prin deficit de surfactant
  • 3.5. Antibioticoprofilaxia infecției cu streptococul grupului B în timpul travaliului
  • 3.6. Aspecte histopatologice ale placentei în cazul nașterii premature la termen de gestație
  • 3.7. Influența vârstei de gestaţie asupra nașterii premature
  • 3.8. Analiza multivariată a comorbidităților materne ca factor de risc al nașterii premature
  • 3.9. Datele examinării primare postpartum a prematurilor incluși în studiu
  • 3.10. Implicațiile administrării dexametazonului asupra incidenței sindromului de detresă respiratorie
  • 3.11. Corelația dintre gradul de severitate a sindromului de detresă respiratorie prin deficit de surfacatnt și vârsta de gestație
  • 3.12. Incidența displaziei bronhopulmonare în dependență de termenul de gestație
  • 3.13. Incidența retinopatiei prematurului în dependență de termenul de gestație
  • 3.14. Corelația dintre termenul de gestație și apariția hemoragiei intra-/periventriculare
  • 3.15. Implicarea asfixiei în apariția hemoragiei intra-/periventriculare
  • 3.16. Supraviețuirea nou-născuților în dependență de nivelul maternității
  • 3.17. Mortalitatea prematurilor în dependență de termenul de gestație
  • 3.18. Mortalitatea prematurilor în dependență de gradul de detresă respiratorie
  • 3.19. Analiza multivariată privind factorii de risc ai decesului nou-născutului prematur
  • 3.20. Concluzii la capitolul 3

4. SINDROMUL DE DETRESĂ RESPIRATORIE CAUZAT DE DEFICIT DE SURFACTANT

  • 4.1. Evoluția și complicațiile pulmonare ale sindromului de detresă respiratorie prin deficit de surfactant
  • 4.2. Complicațiile pulmonare ale sindromului de detresă respiratorie prin deficit de surfacatnt la nou-născuții mai mici de 34 săptămîni de gestație
  • 4.3. Complicațiile extrapulmonare ale sindromului de detresă respirtorie prin deficit de surfactant
  • 4.4. Tratamentul cu surfactant în sindromul de detresă respiratorie cauzat de dificit de surfactant la copiii mai mici de 34 săptămâni de gestație
  • 4.5. Metode de susţinere respiratorie în sala de naștere și în dinamică
  • 4.6. Corijarea parametrilor suportului respirator
  • 4.7. Concluzii la capitolul 4

5. MODIFICĂRILE GAZELOR SANGVINE ÎN FUNCȚIE DE METODA SUPORTULUI RESPIRATOR LA NOU-NĂSCUTUL PREMATUR

  • 5.1. Valorile echilibrului acido-bazic la naștere
  • 5.2. Valoarea presiunii parțiale a oxigenului la nou-născuții prematuri
  • 5.3. Modificările presiunii parțiale a bicarbonatului la diferite inter vale de timp
  • 5.4. Valoarea excesului de baze în dinamică
  • 5.5. Monitorizarea saturaţiei cu oxigen la nou-născuții prematuri mai mici de 34 săptămîni de gestație
  • 5.6. Concluzii la capitolul 5
  • 6. EVALUAREA COMPARATIVĂ A EFICACITĂȚII METODELOR DE RESUSCITARE NEONATALĂ
  • 6.1. Studiul eficacității metodei de resuscitare în dependență de vârsta de gestație
  • 6.2. Analiza multivariată a factorilor predictivi pentru resuscitarea neonatală
  • 6.3. Model de conduită respiratorie a nou-născuților prematuri
  • 6.4. Concluzii la capitolul 6

CONCLUZII GENERALE

RECOMANDĂRI PRACTICE