Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2019 / mai /

Continuitate şi ruptură în critica literară românească din Basarabia (1985-2010)


Autor: Ivasîșen (Hariton) Natalia
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.01.01 - Literatura română
Anul:2019
Conducător ştiinţific: Nicolae Leahu
doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat "A. Russo" din Bălţi
Instituţia: Universitatea de Stat "A. Russo" din Bălţi

Statut

Teza a fost susţinută pe 30 mai 2019 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 9 iulie 2019

Autoreferat

Adobe PDF document0.55 Mb / în română

Teza

CZU 821.135.1(478).09-95 19/20 (043.2)

Adobe PDF document 1.44 Mb / în română
173 pagini


Cuvinte Cheie

continuitate, critică literară, criză, modernism, postmodernism, revizuire, ruptură, sincronizare, sistem critic de grup, terțul inclus ș.a.

Adnotare

Structura tezei: introducere, trei capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 241 de surse, 150 de pagini de text de bază, declaraţia privind asumarea răspunderii, CV-ul autoarei. Rezultatele tezei au fost reflectate în 14 lucrări științifice.

Domeniu de studiu: Literatura română Scopul lucrării este explorarea fenomenului metaliterar din spaţiul interriveran, prin prisma continuităţii şi rupturii, concepte ce asigură, pe de o parte, o abordare sistemică asupra criticii literare româneşti din Basarabia, iar, pe de altă parte, ele constituie dimensiunile ce au condiţionat apariţia şi menţinerea spiritului critic.

Obiectivele investigaţiei:

Noutatea ştiinţifică şi originalitatea lucrării rezidă în analiza şi interpretarea criticii literare româneşti din Basarabia (1985-2010) în calitate de sistem critic de grup. Problema științifică importantă soluționată constă în elucidarea voinței de ruptură în demersul criticilor generației ʼ80 din spațiul pruto-nistrean, fapt ce a determinat elaborarea unei grile de interpretare a discursului critic, precizându-se atât contextul epistemic, cât și cel istorico-literar, ce au fundamentat tranziția de la un model liniar la unul non-liniar de analiză și interpretare a faptelor literare.

Importanţa teoretică și practică. Studiul propune o analiză a criticii literare românești din Basarabia în perioada 1985-2010 și constituie un suport pentru cercetătorii istoriei și teoriei literare, prin investigarea a trei nuclee tematice: critica literară, continuitatea și ruptura, postmodernismul.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele tezei au fost incluse în mai multe articole publicate în revistele de profil și expuse în comunicările ştiinţifice prezentate în cadrul unor conferințe naţionale şi internaţionale.

Cuprins


I. CONCEPTELE CRITICII LITERARE: CAZUL CONTINUITATE – RUPTURĂ
  • 1.1. Context epistemic
  • 1.2. Statutul conceptelor de continuitate și ruptură în discursul criticii literare
  • 1.3. Continuitate și ruptură în critica literară românească
  • 1.4. Concluzii la Capitolul I

II. DE LA CRITICA CU TENDINŢĂ LA TENDINŢA ESTETICĂ
  • 2.1. Radicalismul conservator sau critica ideologică
  • 2.2. Evoluții ale criticii și accepții provizorii ale criticii estetice
  • 2.3. Tranziția: rupturi și lianți, tensiuni și mutaţii
  • 2.4. Critica literară din Basarabia în postcomunism: semnele devenirii
  • 2.5. Concluzii la Capitolul al II-lea

III. CRIZA PARADIGMEI IDEOLOGICE ŞI SENSUL SCHIMBĂRII
  • 3.1. Andrei Ţurcanu și căutările bunului simț al criticii
  • 3.2. Eugen Lungu, un „model secret”
  • 3.3. Emilian Galaicu-Păun şi carnavalizarea discursului critic
  • 3.4. Vitalie Ciobanu: ethosul critic
  • 3.5. Nicolae Leahu: între critică şi erotocritică
  • 3.6. Lucia Ţurcanu sau despre epifania spiritului critic
  • 3.7. Concluzii la Capitolul al III-lea

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
CURRICULUM VITAE