Continuitate şi ruptură în critica literară românească din Basarabia (1985-2010)
|
StatutTeza a fost susţinută pe 30 mai 2019 în CSSşi aprobată de CNAA pe 9 iulie 2019 Autoreferat – 0.55 Mb / în românăTezaCZU 821.135.1(478).09-95 19/20 (043.2)
|
Cuvinte Cheie
continuitate, critică literară, criză, modernism, postmodernism, revizuire, ruptură, sincronizare, sistem critic de grup, terțul inclus ș.a.Adnotare
Structura tezei: introducere, trei capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 241 de surse, 150 de pagini de text de bază, declaraţia privind asumarea răspunderii, CV-ul autoarei. Rezultatele tezei au fost reflectate în 14 lucrări științifice.
Domeniu de studiu: Literatura română Scopul lucrării este explorarea fenomenului metaliterar din spaţiul interriveran, prin prisma continuităţii şi rupturii, concepte ce asigură, pe de o parte, o abordare sistemică asupra criticii literare româneşti din Basarabia, iar, pe de altă parte, ele constituie dimensiunile ce au condiţionat apariţia şi menţinerea spiritului critic.
Obiectivele investigaţiei:
- să descriem contextul epistemic al tranziției de la modernitate la postmodernitate, având drept reper, în primul rând, realizările fizicii cuantice și ale filozofiei;
- să examinăm sursele „schimbării la față” a discursului critic în postmodernism;
- să delimităm și să examinăm rolurile pe care le poate avea binomul continuitate – ruptură în demersul criticii literare;
- să prezentăm teoriile criticii literare românești, în care se pune problema condiției literaturii române în raport cu literaturile din „centrul puterii”;
- să demonstrăm că discursul criticilor generației ʼ80 din Basarabia a contribuit substanțial la sincronizarea literaturii autohtone cu formulele literare din spațiul cultural european;
- să realizăm un excurs în istoria criticii literare românești din Basarabia, analizând experiențele proletcultistă, etico-estetică și postmodernistă;
- să întocmim un dosar al receptării critice de care a avut parte critica literară a generației ʼ80 din Basarabia în perioada 1985-2010, urmărind momentele-cheie ale constituirii unei noi conştiinţe critice;
- să conturăm un „portret de grup” al criticii din Basarabia din perioada 1985-2010 (Andrei Ţurcanu, Eugen Lungu, Emilian Galaicu-Păun, Vitalie Ciobanu, Nicolae Leahu şi Lucia Ţurcanu).
Noutatea ştiinţifică şi originalitatea lucrării rezidă în analiza şi interpretarea criticii literare româneşti din Basarabia (1985-2010) în calitate de sistem critic de grup. Problema științifică importantă soluționată constă în elucidarea voinței de ruptură în demersul criticilor generației ʼ80 din spațiul pruto-nistrean, fapt ce a determinat elaborarea unei grile de interpretare a discursului critic, precizându-se atât contextul epistemic, cât și cel istorico-literar, ce au fundamentat tranziția de la un model liniar la unul non-liniar de analiză și interpretare a faptelor literare.
Importanţa teoretică și practică. Studiul propune o analiză a criticii literare românești din Basarabia în perioada 1985-2010 și constituie un suport pentru cercetătorii istoriei și teoriei literare, prin investigarea a trei nuclee tematice: critica literară, continuitatea și ruptura, postmodernismul.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele tezei au fost incluse în mai multe articole publicate în revistele de profil și expuse în comunicările ştiinţifice prezentate în cadrul unor conferințe naţionale şi internaţionale.
Cuprins
- 1.1. Context epistemic
- 1.2. Statutul conceptelor de continuitate și ruptură în discursul criticii literare
- 1.3. Continuitate și ruptură în critica literară românească
- 1.4. Concluzii la Capitolul I
II. DE LA CRITICA CU TENDINŢĂ LA TENDINŢA ESTETICĂ
- 2.1. Radicalismul conservator sau critica ideologică
- 2.2. Evoluții ale criticii și accepții provizorii ale criticii estetice
- 2.3. Tranziția: rupturi și lianți, tensiuni și mutaţii
- 2.4. Critica literară din Basarabia în postcomunism: semnele devenirii
- 2.5. Concluzii la Capitolul al II-lea
III. CRIZA PARADIGMEI IDEOLOGICE ŞI SENSUL SCHIMBĂRII
- 3.1. Andrei Ţurcanu și căutările bunului simț al criticii
- 3.2. Eugen Lungu, un „model secret”
- 3.3. Emilian Galaicu-Păun şi carnavalizarea discursului critic
- 3.4. Vitalie Ciobanu: ethosul critic
- 3.5. Nicolae Leahu: între critică şi erotocritică
- 3.6. Lucia Ţurcanu sau despre epifania spiritului critic
- 3.7. Concluzii la Capitolul al III-lea
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
CURRICULUM VITAE
Referenţi Oficiali
- Alexandru Burlacu
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" din Chişinău - Emanuela ILIE
doctor în filologie, conferenţiar universitar, România
Membrii Consiliului Ştiintific
- Mihai Cimpoi, preşedinte
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie Română Bogdan Petriceicu-Hasdeu al USM - Valentina Enciu, secretar
doctor, conferenţiar universitar - Maria Şleahtiţchi, membru
doctor habilitat, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat A. Russo din Bălţi - Elena Prus, membru
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova - Maria Abramciuc, membru
doctor, conferenţiar universitar
Teze
Acte Normative
