Particularităţi ale topicii în scrierile cronicarilor români din secolele XVII-XVIII
|
StatutTeza a fost susţinută pe 8 decembrie 2006 în CSSşi aprobată de CNAA pe 18 ianuarie 2007 Autoreferat – 0.31 Mb / în românăTezaCZU 811.135.1(043.2)
|
Cuvinte Cheie
antepoziţie, antetemă, coeziunea textului, datum, dinamism comunicaţional, dislocare, dominantă acţională, dominantă cantitativă, dominantă impresivă, emfază, encliză, extrapoziţie, funcţie anaforică, funcţie cataforică, funcţie comunicativă, funcţie de organizare a textului, funcţie emfatică, funcţie estetică, hipertemă, hiperremă, inversiune, inversiune parţială, microtext, nominativus pendens, novum, ordine directă, ordine inversă, ordine lineară, ordine structurală, topică obiectivă, topică subiectivă, paralelism tematic, paralelism rematic, progresie comunicativă, postpoziţie, remă, segmentare informaţională binară, temă, tipologia topicii, tip discursiv, topicalizare, topică retorică, unitate transfrasticăAdnotare
Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze particularităţile ordinii cuvintelor în cronicile româneşti din secolele XVII-XVIII din perspectiva relaţiei propoziţie – text. Pentru cercetarea topicii sub acest aspect, sînt consideraţi relevanţi doi parametri: funcţia şi locul pe care îl ocupă propoziţia în cadrul unui microtext (unitate transfrastică). Delimitarea microtextului se face pe baza relaţiei progresie tematică – grad de coeziune între propoziţii – topică. Sînt atestate şi analizate diferite tipuri de progresie tematică în cronici (în versiunea F.Daneš), în special, succesiunea tematică lineară şi succesiunea cu temă constantă. Modelele identificate la acest compartiment în operele cronicarilor ilustrează impunerea în textul artistic a funcţiei strucutral-organizatorice a topicii.
Studiată într-un cadru mai larg decît cel al unei singure propoziţii, deci fiind inclusă în relaţia propoziţie iniţială – propoziţie-comentariu – propoziţie-concluzie, ordinea cuvintelor în cronici îşi modifică valoarea obiectivă / subiectivă. De aici efectuarea unei delimitări nete operată în lucrarea de faţă pentru noţiunile topică obiectivă – topică subiectivă, distincţie fundamentală pentru caracterizarea topicii. Sînt stabilite şi caracterizate următoarele tipuri de topică în cronici: topică directă cu valoare obiectivă, topică directă cu valoare subiectivă, topică inversă cu valoare obiectivă şi topică inversă cu valoare subiectivă. Este cercetat şi specificul topicii în structurile cu dinamism echilibrat. În teză se analizează şi funcţiile pe care le deţin diferite părţi de propoziţie în poziţia iniţială: de realizare a coeziunii; de enunţare a informaţiei cunoscute pentru a introduce o informaţie nouă; de reliefare a agenţilor care reprezintă o cunoaştere preexistentă; de formulare a temei unei unităţi transfrastice; funcţie epică; de evidenţiere prin extrapoziţie a subiectului („nominativus pendens”) ş.a. Pentru poziţia finală sînt semnalate funcţiile: de marcare a coeziunii; de enunţare a informaţiei noi; de prefigurare a hipertemei unei secvenţe; de precizare sau completare ş.a.
Pe baza segmentării actuale a propoziţiei sînt descrise şi interpretate diverse succesiuni ale ordinii cuvintelor, fiind alcătuită o tipologie. Se elucidează condiţiile în care aceeaşi ordine lineară reprezintă structuri diferite. Sînt stabiliţi factorii care produc varierea topicii şi care limitează modificările ei, precum şi funcţiile de care dispune ordinea cuvintelor în cronici: comunicativă, structural-organizatorică, gramaticală, stilistică (cu variantele emfatică şi estetică). Materialul faptic ilustrează modul în care autorii letopiseţelor au utilizat topica pentru realizarea coeziunii textului şi pentru crearea unor efecte expresive, folosind în acest sens succesiuni ale cuvintelor ce pot fi considerate tipice pentru crearea unui stil specific al cronicarilor
Cuprins
CAPITOLUL I Generalităţi privind studierea topicii
- 1. Caracterul linear al limbajului şi ordinea cuvintelor
- 2. Topica şi segmentarea binară a propoziţiei
- 2.1. Tendinţe comunicative în interpretarea topicii
- 2.2. Structura informaţională binară a propoziţiei şi topica
CAPITOLUL II Topica cronicilor din perspectiva relaţiei propoziţie –text
- 1. Ordinea cuvintelor şi coeziunea propoziţiilor
- 2. Organizarea secvenţială a cronicilor
- 2.1. Delimitarea unităţilor transfrastice în cronici
- 2.2. Topica în cadrul propoziţiei iniţiale a unităţii transfrastice
- 2.3. Topica în propoziţiile care dispun de un context anterior
CAPITOLUL III Tipuri, factori, funcţii ale topicii în cronici
- 1. Topică obiectivă – topică subiectivă: necesitatea unei delimitări
- 2. Particularităţile topicii obiective în cronici
- 2.1. Tipologia topicii obiective
- 2.1.1. Topica directă cu valoare obiectivă
- 2.1.2. Topica inversă cu valoare obiectivă
- 2.2. Factori care determină în cronici alegerea topicii obiective
- 3. Particularităţile topicii subiective în cronici
- 3.1. Tipologia topicii subiective
- 3.1.1. Topica directă cu valoare subiectivă
- 3.1.2. Topica inversă cu valoare subiectivă
- 3.1.3. Topica în cadrul componentelor segmentării informaţionale binare
- 3.2. Factori care determină alegerea topicii subiective în cronici
Referenţi Oficiali
- Petru Butuc
doctor - Ion Eţcu
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Teze
În examinare [1] :
Arhiva tezelor:
Acte Normative
