Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Crearea, utilizarea și evaluarea diversității genetice a liniilor consangvinizate de porumb


Autor: Gribincea Vladimir
Gradul:doctor în agricultură
Specialitatea: 06.01.05 - Ameliorarea şi producerea seminţelor
Anul:2021
Conducător ştiinţific: Vasile Micu
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Fitotehnie "Porumbeni"
Instituţia: Institutul de Fitotehnie "Porumbeni"

Statut

Teza a fost susţinută pe 25 noiembrie 2021 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 22 decembrie 2021

Autoreferat

Adobe PDF document – 1.13 Mb / în română

Teza

CZU 633.:15:631.52

Adobe PDF document 7.95 Mb / în română
193 pagini

Cuvinte Cheie

porumb, linie consangvinizată, diversitate genetică, grupe de germoplasmă

Adnotare

Structura tezei: introducere, 5 capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie din 264 surse, 16 anexe. Este expusă pe 144 pagini text de bază și conține 57 tabele, 7 figuri. În baza cercetărilor au fost publicate 15 lucrări științifice. Rezultatele sunt protejate de 6 brevete pentru soi de plante.

Scopul lucrării: crearea liniilor consangvinizate diversificate genetic și hibrizilor performanți de porumb cu adaptabilitate sporită la factori biotici și abiotici, evaluarea diversității fenotipice și genetice a liniilor consangvinizate de porumb din colecția Institutului.

Obiectivele cercetării: selectarea liniilor consangvinizate din diferite surse de germoplasmă și material inițial; determinarea capacității de combinare la linii și identificarea combinațiilor hibride performante pentru practica agricolă; aprecierea gradului de similaritate/divergență a liniilor consangvinizate sub aspect fenotipic; estimarea indicelui de heterozis în încrucişări cu linii înrudite şi neînrudite; evaluarea diversităţii liniilor la nivelul interacţiunilor genice neaditive; stabilirea potenţialului genetic de ameliorare al liniilor consangvinizate; evidențierea relaţiilor corelative între indicatorii de diversitate fenotipică și genetică; identificarea celei mai adecvate metode de clasificare a liniilor în grupe de germoplasmă.

Noutatea și originalitatea lucrării: Pentru prima dată au fost efectuate cercetări ample în direcția evaluării diversității fenotipice și genetice la liniile consangvinizate originale. A fost argumentată apartenența liniilor consangvinzate la grupele de germoplasmă, care permite sistematizarea, gestionarea și utilizarea lor mai efectivă Au fost remarcate asocierile minore dintre indicile de diversitate fenotipică și indicii de diversitate genetică – nivelul de heterozis, constantele CSC și producția de boabe, fiind demonstrată importanța majoră a indicilor de diversitate genetică în constituirea grupelor distincte de germoplasmă.

Rezultatul obținut care contribuie la soluționarea unei probleme științifice importante: S-au fundamentat și aprofundat cunoștințele privind studiul diversității liniilor consangvinizate la nivel fenotipic și genetic prin determinarea gradului de similaritate/distictivitate între genotipuri, ce a condus la argumentarea și confirmarea apartenenței liniilor consanvinizate la grupe concrete de germoplasmă, fapt care permite sintetizarea dirijată și utlizarea eficientă a materialului inițial în ameliorarea porumbului.

Semnificația teoretică: Investigațiile realizate au aprofundat substanţial informaţia ştiinţifică privind variabilitatea morfologică, gradul de afinitate și valoarea ameliorativă a liniilor consangvinizate originale de porumb, fiind demonstrat rolul major al indicilor de diversitate genetică la clasificarea liniilor consangvinizate în grupe de germoplasmă comună și prognozarea performanței hibride în modele heterotice.

Valoarea aplicativă: Lucrările de selecție s-au finalizat cu evidențierea a 7 linii consangvinizate, utilizate ca forme parentale ale hibrizilor omologați. Au fost înregistrați 14 hibrizi de porumb, inclusiv 2 – în Rusia, Porumbeni 228 - în Belarus și Porumbeni 427 – în România. Hibrizii Porumbeni 365 și Porumbeni 430 se testează în Comisia de Stat a Republicii Moldova, iar Porumbeni 384 se verifică la ISTIS România. Metoda de clasificare a liniilor consangvinzate în baza caracterelor cantitative și calitative integrate în indicele de diversitate fenotipică poate fi aplicată la sistematizarea prealabilă a genitorilor în programele de ameliorare.

Implementarea rezultatelor științifice: Metodologia de sistematizare a genofondului de porumb este folosită în programul instituțional de ameliorare. La crearea hibrizilor noi cu umiditate redusă în boabe pe larg se utilizează liniile brevetate AG2174 și AG2448. În anii 2010-2020 au fost produse formele parentale ale hibrizilor omologați Porumbeni 374 MRf - 6928 kg, Porumbeni 427 – 8915 kg și Porumbeni 391 – 7500 kg, producerea de semințe hibride certificate, fiind organizată în IF ”Porumbeni”, STE ”Pașcani” și SRL ”Forever”.

Cuprins


1.CREAREA, UTILIZAREA ÎN COMBINAȚII HIBRIDE ȘI APRECIEREA DIVERSITĂȚII GENETICE A LINIILOR CONSANGVINIZATE DE PORUMB
  • 1.1. Sursele de germoplasmă și tipurile de material inițial utilizate în crearea liniilor consangvinizate
  • 1.2. Metodele de creare a liniilor consangvinizate, caracterele și însușirile ameliorative selectate
  • 1.3. Utilizarea liniilor consangvinizate în combinații hibride conform modelelor heterotice
  • 1.4. Distinctivitatea și metodele de evaluare a diversității genetice a liniilor consangvinizate
  • 1.5. Concluzii la capitolul 1

2. CONDIȚIILE NATURALE, MATERIALUL BIOLOGIC ȘI METODELE DE CERCETARE
  • 2.1. Caracteristica condițiilor pedoclimatice
  • 2.2. Materialul biologic și metodele de cercetare
  • 2.2.1. Evaluarea materialului biologic
  • 2.2.2. Metodele statistice de analiză
  • 2.3. Concluzii la capitolul 2

3. CREAREA ȘI EVALUAREA LINIILOR CONSANGVINIZATE DE PORUMB
  • 3.1. Utilizarea surselor de germoplasmă extratimpurie a soiurilor în crearea liniilor consangvinizate
  • 3.2. Crearea liniilor consangvinizate din următoarele cicluri de selecție
  • 3.3. Utilizarea hibrizilor comerciali în calitate de material inițial în crearea liniilor consangvinizate
  • 3.4. Caracteristica liniilor consangvinizate originale conform descriptorilor UPOV
  • 3.5. Concluzii la capitolul 3

UTILIZAREA ȘI VALORIFICAREA LINIILOR CONSANGVINIZATE ORIGINALE ÎN COMBINAȚII HIBRIDE
  • 4.1. Rezultatele evaluării și promovării hibrizilor de porumb
  • 4.2 Concluzii la capitolul 4

5. EVALUAREA DIVERSITĂȚII GENETICE A LINIILOR CONSANGVINIZATE DE PORUMB DIN DIVERSE SUBGRUPE DE GERMOPLASMĂ
  • 5.1. Linii consangvinizate - indicatoare de germoplasmă distinctă
  • 5.2. Diversitatea grupelor de germoplasmă timpurie cu bob indurat
  • 5.3. Diversitatea liniilor consangvinizate dentiformis cu germoplasma subgrupei A654
  • 5.4. Diferențierea liniilor consangvinizate din grupele heterotice alternative Iodent și Lancaster
  • 5.5. Generalizarea rezultatelor privind evaluarea diversității fenotipice și genetice a liniior consangvinizate de porumb
  • 5.6. Concluzii la capitolul 5

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI PRACTICE BIBLIOGRAFIE ANEXE DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII CURRICULUM VITAE