Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Particularitățile tratamentului intervențional al infarctului miocardic acut fără supradenivelarea segmentului ST


Autor: Surev Artiom
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.06 - Cardiologie şi reumatologie
Anul:2022
Conducători ştiinţifici: Lucia Ciobanu
doctor habilitat, conferenţiar cercetător
Mihail Ciocanu
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia: Instituţia Medico-Sanitara Publică Institutul de Cardiologie

Statut

Teza a fost susţinută pe 22 februarie 2022 în CSS şi se află în examinare la CNAA

Autoreferat

Adobe PDF document1.18 Mb / în română
Adobe PDF document1.15 Mb / în engleză

Teza

CZU 616.127-005.8-089.819.1(043.2)

Adobe PDF document 3.20 Mb / în română
149 pagini


Cuvinte Cheie

Infarct miocardic fără elevarea segmentului ST; risc intermediar; risc minor; reperfuzie miocardică imediată; reperfuzie miocardică amânată; intervenție coronariană percutană; angioplastie; ateroscleroză coronariană; tehnici intervenționale; remodelarea miocardului ventriculului stâng

Adnotare

Sumarul compartimentelor tezei: teza este expusă pe 117 pagini de text electronic și include: introducere, 4 capitole, 7 concluzii şi 6 recomandări practice, referințe bibliografice (159 de titluri). Lucrarea este ilustrată cu 8 de figuri, 14 tabele și 3 anexe.

Publicații la tema tezei. Materialele studiului au fost reflectate în 43 de publicaţii, inclusiv 2 articole în reviste recenzate, 1 publicaţie de monoautorat, 4 cazuri clinice în culegeri științifici, casete din Protocolul Clinic Național „PCN-81 Infarctul miocardic acut”; 6 participări la forumuri ştiinţifice naționale și internaționale cu rapoarte, prezentări şi comunicări rezumative

Scopul: Aprecierea fezabilității revascularizării amânate (>72 ore) la pacienții cu NSTEMI cu risc intermediar și scăzut și evidențierea factorilor clinici, anatomo-morfologici și tehnici care pot influența evoluția post-procedurală la distanța de 6 luni.

Pentru realizarea scopului au fost trasate următoarele obiective: 1. Estimarea eficienței revascularizării mai mică de 72 de ore vs cea realizată după 72 ore–30 de zile în cazul pacienților cu NSTEMI și risc intermediar și minor asupra ratei de MACE și a dinamicii indicilor ecocardiografici la distanța de 6 luni
2. Evaluarea particularităților de afectare coronariană (paternul anatomic, structura plăcii, prezența trombului, lungimea leziunii, gradul de stenoză etc.) și influența acestora asupra rezultatului reperfuziei și prognosticului post-procedural la distanța de 6 luni.
3. Studierea influenței aspectelor tehnice de revascularizare percutană asupra rezultatuluireperfuziei și a prognozei evolutive.
4. Impactul diabetului zaharat de tip 2 urmărit pe itinerarul a 6 luni de supraveghere postprocedurală asupra pacienților cu NSTEMI cu risc intermediar și scăzut supuși revascularizării.
5. Elaborarea unui algoritm de optimizare a abordării intervenționale a pacienților Non- STEMI cu risc intermediar și mic întemeiat pe reperele clinice și specificul anatomo-morfologic al injuriilor coronariene.
Noutatea și originalitatea științifică: Studiul prezentat a adus dovezi suplimentare asupra faptului că placa aterosclerotică coronariană destabilizată, la fiecare etapă de patogeneză, necesită o abordare intervențională diferită. Importante sunt atât momentul abordării cât și tehnica folosită în timpul intervenției. Au fost elucidați factorii ce influențează prognosticul pacienților cu infarct miocardic acut fără supradenivelare de segment ST din grupurile cu risc intermediar și minor, care au fost supuși angioplastiei coronariene.

Problema științifică soluționată în teză. A fost cercetată dependența evoluției postprocedurale a pacienților NSTEMI cu risc intermediar și minor de factorii clinici și anatomomorfologici ai arterei coronariene țintă pentru a optimiza abordarea lor intervențională cu referire la timpul angioplastiei și alegerea tipului de stent propice unui prognostic favorabil la distanța de 6 luni. S-a argumentat dependența evoluției pe termen mediu a pacienților cu NSTEMI și risc intermediar sau minor supuși revascularizării miocardice percutane de timpul de reperfuzie,aspectele anatomo-morfologice și condițiile tehnice. Semnificația teoretică a lucrării. Au fost studiate: anatomia arterelor coronariene, structura plăcii, gradul de afectare coronariană, fiziologia intracoronariană la pacienții cu infarct miocardic acut fără elevarea de segment ST. S-au analizat tehnicile folosite în abordarea intervențională a acestor pacienți. A fost comparată eficacitatea anumitor tehnici intervenționale de abordare a plăcii ulcerate prin aprecierea angiografică a fluxului coronarian distal la finalul intervenției. A fost elucidat impactul embolizării distale în timpul stentării și a plăcilor instabile cu component trombotic asupra recuperării miocardului afectat și a remodelării ventriculului stâng pe termen mediu. S-au studiat particularitățile funcției sistolice a ventriculului stâng după revascularizarea miocardică percutană la pacienții cu diabet zaharat tip II care suporta infarct miocardic acut fără elevarea segmentului ST și fac parte din grupul cu risc intermediar.

Valoarea aplicativă a lucrării. A fost elaborată conduitaa unor situații clinice, cum ar fi infarctul miocardic acut fără elevarea segmentului ST, cu risc intermediar și minor, în vederea gestionării optimale de către medicii cardiologi a acestor grupuri mari de pacienți. S-a identificat “fereastra” optimală de timp pentru revascularizarea miocardică în cazul acestor pacienți. Au fost date recomandări referitor la tehnicile folosite în abordarea intervențională a plăcii vulnerabile. S-a consemnat importanța diagnosticării diabetului zaharat, a monitorizării și corecției adecvate a glicemiei la pacienții cu infarct miocardic acut fără elevarea segmentului ST ce se expun revascularizării miocardice percutane.

Rezultatele științifice de esență prezentate spre susținere: - Identificarea factorilor clinici, anatomo-morfologici și tehnici care influențează evoluția pe termen mediu a pacienților cu infarct miocardic acut fără elevarea segmentului ST.
- Trasarea timpilor optimi de reperfuzie miocardică percutană la pacienții cu NSTEMI care fac parte din grupurile de risc intermediar și mediu.
- Particularitățile de remodelare a miocardului ventriculului stâng la pacienții cu NSTEMI în funcție de aplicarea strategiei invazive de tratament: precoce vs tardive.
- Principiile tehnice ale angioplastiei coronariene percutane la pacienții cu NSTEMI aplicate în funcție de timpul prezentării și structura anatomo-morfologică a leziunii țintă.
- Impactul asocierii diabetului zaharat de tip II la pacienții cu NSTEMI asupra prognosticului pe termen mediu.

Implementarea rezultatelor științifice. Materialele obținute în cadrul cercetării au fost implementate în procesul curativ al Departamentului de Cardiologie Intervențională al IMSP “Institutul de cardiologie”, în activitatea didactică a Clinicii Universitare de Cardiologie Intervențională, la Catedra de Cardiologie, Departamentul de Boli Interne al Universității de Stat de Medicina și Farmacie “Nicolae Testemițanu” și au fost utilizate în elaborarea Protocolului Clinic Naţional ,,Infarctul miocardic acut - 2017”.

Aprobarea rezultatelor științifice. Rezultatele cercetării au fost raportate la 24 de foruri științifice naţionale şi internaţionale: Congresul Societății Europene de Ateroscleroză, Geneva 2020; Acute Cardiovascular Care, Atena 2020; Congresul Societății Române de Cardiologie, Sinaia, 2014, 2016, 2018, 2019; The 6th Internațional Medical Congress for Students and Young Doctors ,,MedEspera”, Chișinău, 2016, 2018, 2020; Congresul European de Insuficiență Cardiacă, Atena, 2019; Congresul Societății Europene de Hipertensiune, Milan, 2019; Congresul European de Cardiologie Preventiva, Ljubljana, 2019; EuroPCR, Paris, 2016, 2017, 2018, 2019; AICT-AsiaPCR, Singapore, 2019; GulfPCR, Dubai, 2019; Congresul Anual al Societății Europene de Cardiologie, Munchen 2018; Мультидисциплинарные эндоваскулярные вмешательства, Kiev, 2017; la întruniri naționale cu participare internațională: Al IV-lea Congres de Radiologie și Imagistică Medicală din Republica Moldova, Chişinău, 2018; Al VIlea și al VII-lea Congres al Societăţii Cardiologilor din Republica Moldova, Chișinău, 2016, 2020; la Congresul dedicat zilelor USMF “Nicolae Testemițanu” - Actualități în cardiologie prin prisma medicinii practice, Chișinău, 2014 .

Cuprins


1. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT FĂRĂ SUPRADENIVELAREA SEGMENTULUI ST.DESCRIEREA AFECȚIUNII ȘI PARTICULARITĂȚILE DE TRATAMENT
  • 1.1 Infarctul miocardic acut fără elevarea segmentului ST. Descrierea problemei
  • 1.1.2 Definiția universală și clasificarea infarctului miocardic acut
  • 1.1.3 Criteriile diagnosticului de sindrom coronarian acut fără elevarea segmentului ST
  • 1.1.4 Stratificarea riscului ischemic și hemoragic la pacienții cu suspecție de sindrom coronarian acut fără elevarea segmentului ST
  • 1.2 Strategia invazivă în managementul pacienților cu infarct miocardic acut fără elevarea segmentului ST
  • 1.2.1 Metode invazive de diagnostic și identificarea leziunii “culprit” ce a cauzat sindromul coronarian acut
  • 1.2.2 Importanța aplicării de rutină a strategiei invazive pentru asigurarea reperfuziei miocardice eficiente și ameliorarea prognosticului
  • 1.2.3 Intervalele de timp recomandate pentru reperfuzia optimală a miocardului la pacienții cu NSTE-SCA
  • 1.2.4 Particularitățile tehnice de revascularizare miocardică percutană la pacienții cu infarct miocardic fără elevarea segmentului ST
  • 1.2.5 Valoarea by-pass-ului aorto-coronarian în tratamentul pacienților cu NSTEMI
  • 1.3 Evoluția și tratamentul infarctului miocardic acut fără elevarea segmentului ST la pacienții cu diabet zaharat tip 2

2. MATERIALUL ȘI METODELE DE CERCETARE
  • 2.1 Caractiristica studiului și calcularea loturilor
  • 2.2 Caracteristica materialului clinic
  • 2.3 Metode de diagnostic
  • 2.3.1 Examenul primar
  • 2.3.2 Examenul obiectiv
  • 2.3.3 Determinarea riscului ischemic prin Scorul GRACE
  • 2.3.4 Metode instrumentale de diagnostic
  • 2.3.5 Investigațiile de laborator
  • 2.4 Abordările folosite în revascularizarea miocardică percutană
  • 2.5 Metode de procesare statistică a rezultatelor
  • 2.6 Sinteza capitolului 2
3. ANALIZA DATELOR CLINICE ȘI EVOLUTIVE ALE PACIENȚILOR SUPUȘI REVASCULARIZĂRI MIOCARDICE PERCUTANE PENTRU INFARCT MIOCARDIC ACUT FĂRĂ SUPRADENIVELAREA SEGMENTULUI ST
  • 3.1 Caracteristica clinică și analiza factorilor de risc ai pacienților din cercetare supuși revascularizării miocardice percutane
  • 3.2 Rezultatele evaluărilor instrumentale și de laborator la pacienții supuși revascularizării miocardice pentru infarct miocardic acut fără elevarea segmentului ST
  • 3.3. Anatomia coronariană și caracteriscica afectarii aterosclerotice evaluate prin metode invazive de diagnostic la pacientii cu infarct miocardic acut fără elevarea segmentului ST cu risc intermediar și mic
  • 3.4. Condițiile tehnice de revascularizare miocardică percutană practicată la diferite etape de evoluție infarctului miocardic acut fără elevarea segmentului ST
  • 3.5. Evoluția clinică și paraclinică pe termen mediu a pacienților cu infarct miocardic acut fără elevarea segmentului ST supuși revascularizării miocardice imediate sau amânate
  • 3.7. Asocierea infarctului miocardic acut fără elevarea segmentului ST cu diabet zaharat tip
  • 3. 8. Algoritmul de optimizare a abordării intervenționale a pacienților NSTEMI cu risc ischemic mic întemeiat pe reperele clinice și specificul anatomo-morfologic al leziunilor coronariene
  • 3. 9. Sinteza capitolului 3

4. SINTEZA REZULTATELOR OBȚINUTE CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI PRACTICE
BIBLIOGRAFIA
ANEXE
Declaraţia privind asumarea răspunderii
CURRICULUM VITAE