|
StatutTeza a fost susţinută pe 22 februarie 2022 în CSSşi aprobată de CNAA pe 1 iulie 2022 Autoreferat– 1.18 Mb / în română– 1.15 Mb / în engleză TezaCZU 616.127-005.8-089.819.1(043.2)
3.20 Mb /
în română |
Sumarul compartimentelor tezei: teza este expusă pe 117 pagini de text electronic și include: introducere, 4 capitole, 7 concluzii şi 6 recomandări practice, referințe bibliografice (159 de titluri). Lucrarea este ilustrată cu 8 de figuri, 14 tabele și 3 anexe.
Publicații la tema tezei. Materialele studiului au fost reflectate în 43 de publicaţii, inclusiv 2 articole în reviste recenzate, 1 publicaţie de monoautorat, 4 cazuri clinice în culegeri științifici, casete din Protocolul Clinic Național „PCN-81 Infarctul miocardic acut”; 6 participări la forumuri ştiinţifice naționale și internaționale cu rapoarte, prezentări şi comunicări rezumative
Scopul: Aprecierea fezabilității revascularizării amânate (>72 ore) la pacienții cu NSTEMI cu risc intermediar și scăzut și evidențierea factorilor clinici, anatomo-morfologici și tehnici care pot influența evoluția post-procedurală la distanța de 6 luni.
Pentru realizarea scopului au fost trasate următoarele obiective:
1. Estimarea eficienței revascularizării mai mică de 72 de ore vs cea realizată după 72 ore–30 de zile în cazul pacienților cu NSTEMI și risc intermediar și minor asupra ratei de MACE și a dinamicii indicilor ecocardiografici la distanța de 6 luni
2. Evaluarea particularităților de afectare coronariană (paternul anatomic, structura plăcii,
prezența trombului, lungimea leziunii, gradul de stenoză etc.) și influența acestora asupra rezultatului reperfuziei și prognosticului post-procedural la distanța de 6 luni.
3. Studierea influenței aspectelor tehnice de revascularizare percutană asupra rezultatuluireperfuziei și a prognozei evolutive.
4. Impactul diabetului zaharat de tip 2 urmărit pe itinerarul a 6 luni de supraveghere postprocedurală asupra pacienților cu NSTEMI cu risc intermediar și scăzut supuși
revascularizării.
5. Elaborarea unui algoritm de optimizare a abordării intervenționale a pacienților Non-
STEMI cu risc intermediar și mic întemeiat pe reperele clinice și specificul anatomo-morfologic
al injuriilor coronariene.
Noutatea și originalitatea științifică: Studiul prezentat a adus dovezi suplimentare asupra
faptului că placa aterosclerotică coronariană destabilizată, la fiecare etapă de patogeneză,
necesită o abordare intervențională diferită. Importante sunt atât momentul abordării cât și
tehnica folosită în timpul intervenției. Au fost elucidați factorii ce influențează prognosticul
pacienților cu infarct miocardic acut fără supradenivelare de segment ST din grupurile cu risc
intermediar și minor, care au fost supuși angioplastiei coronariene.
Problema științifică soluționată în teză. A fost cercetată dependența evoluției postprocedurale a pacienților NSTEMI cu risc intermediar și minor de factorii clinici și anatomomorfologici ai arterei coronariene țintă pentru a optimiza abordarea lor intervențională cu referire la timpul angioplastiei și alegerea tipului de stent propice unui prognostic favorabil la distanța de 6 luni. S-a argumentat dependența evoluției pe termen mediu a pacienților cu NSTEMI și risc intermediar sau minor supuși revascularizării miocardice percutane de timpul de reperfuzie,aspectele anatomo-morfologice și condițiile tehnice. Semnificația teoretică a lucrării. Au fost studiate: anatomia arterelor coronariene, structura plăcii, gradul de afectare coronariană, fiziologia intracoronariană la pacienții cu infarct miocardic acut fără elevarea de segment ST. S-au analizat tehnicile folosite în abordarea intervențională a acestor pacienți. A fost comparată eficacitatea anumitor tehnici intervenționale de abordare a plăcii ulcerate prin aprecierea angiografică a fluxului coronarian distal la finalul intervenției. A fost elucidat impactul embolizării distale în timpul stentării și a plăcilor instabile cu component trombotic asupra recuperării miocardului afectat și a remodelării ventriculului stâng pe termen mediu. S-au studiat particularitățile funcției sistolice a ventriculului stâng după revascularizarea miocardică percutană la pacienții cu diabet zaharat tip II care suporta infarct miocardic acut fără elevarea segmentului ST și fac parte din grupul cu risc intermediar.
Valoarea aplicativă a lucrării. A fost elaborată conduitaa unor situații clinice, cum ar fi infarctul miocardic acut fără elevarea segmentului ST, cu risc intermediar și minor, în vederea gestionării optimale de către medicii cardiologi a acestor grupuri mari de pacienți. S-a identificat “fereastra” optimală de timp pentru revascularizarea miocardică în cazul acestor pacienți. Au fost date recomandări referitor la tehnicile folosite în abordarea intervențională a plăcii vulnerabile. S-a consemnat importanța diagnosticării diabetului zaharat, a monitorizării și corecției adecvate a glicemiei la pacienții cu infarct miocardic acut fără elevarea segmentului ST ce se expun revascularizării miocardice percutane.
Rezultatele științifice de esență prezentate spre susținere:
- Identificarea factorilor clinici, anatomo-morfologici și tehnici care influențează evoluția
pe termen mediu a pacienților cu infarct miocardic acut fără elevarea segmentului ST.
- Trasarea timpilor optimi de reperfuzie miocardică percutană la pacienții cu NSTEMI care
fac parte din grupurile de risc intermediar și mediu.
- Particularitățile de remodelare a miocardului ventriculului stâng la pacienții cu NSTEMI
în funcție de aplicarea strategiei invazive de tratament: precoce vs tardive.
- Principiile tehnice ale angioplastiei coronariene percutane la pacienții cu NSTEMI
aplicate în funcție de timpul prezentării și structura anatomo-morfologică a leziunii țintă.
- Impactul asocierii diabetului zaharat de tip II la pacienții cu NSTEMI asupra
prognosticului pe termen mediu.
Implementarea rezultatelor științifice. Materialele obținute în cadrul cercetării au fost implementate în procesul curativ al Departamentului de Cardiologie Intervențională al IMSP “Institutul de cardiologie”, în activitatea didactică a Clinicii Universitare de Cardiologie Intervențională, la Catedra de Cardiologie, Departamentul de Boli Interne al Universității de Stat de Medicina și Farmacie “Nicolae Testemițanu” și au fost utilizate în elaborarea Protocolului Clinic Naţional ,,Infarctul miocardic acut - 2017”.
Aprobarea rezultatelor științifice. Rezultatele cercetării au fost raportate la 24 de foruri
științifice naţionale şi internaţionale: Congresul Societății Europene de Ateroscleroză, Geneva
2020; Acute Cardiovascular Care, Atena 2020; Congresul Societății Române de Cardiologie,
Sinaia, 2014, 2016, 2018, 2019; The 6th Internațional Medical Congress for Students and Young
Doctors ,,MedEspera”, Chișinău, 2016, 2018, 2020; Congresul European de Insuficiență
Cardiacă, Atena, 2019; Congresul Societății Europene de Hipertensiune, Milan, 2019; Congresul
European de Cardiologie Preventiva, Ljubljana, 2019; EuroPCR, Paris, 2016, 2017, 2018, 2019;
AICT-AsiaPCR, Singapore, 2019; GulfPCR, Dubai, 2019; Congresul Anual al Societății
Europene de Cardiologie, Munchen 2018; Мультидисциплинарные эндоваскулярные
вмешательства, Kiev, 2017; la întruniri naționale cu participare internațională: Al IV-lea
Congres de Radiologie și Imagistică Medicală din Republica Moldova, Chişinău, 2018; Al VIlea
și al VII-lea Congres al Societăţii Cardiologilor din Republica Moldova, Chișinău, 2016,
2020; la Congresul dedicat zilelor USMF “Nicolae Testemițanu” - Actualități în cardiologie prin
prisma medicinii practice, Chișinău, 2014 .
În examinare [1] :
Arhiva tezelor: