Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Evaluarea modificărilor vegetative cardiace după administrarea intravenoasă a anestezicelor în cadrul inducției anesteziei generale


Autor: Feghiu Iuliana
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.37 - Anesteziologie şi terapie intensivă
Anul:2022
Conducător ştiinţific: Serghei Şandru
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Consultant ştiinţific: Mihail Todiraş
doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"

Statut

Teza a fost susţinută pe 6 aprilie 2022 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 1 iulie 2022

Autoreferat

Adobe PDF document1.12 Mb / în română

Teza

CZU 616-089.5-031.81-06:616.12-008(043.2)

Adobe PDF document 5.39 Mb / în română
174 pagini


Cuvinte Cheie

variabilitatea ritmului cardiac, analiză spectrală, tonus cardiac simpatic, tonus cardiac parasimpatic, vagotonie, simpaticotonie

Adnotare

Teza este expusă pe 137 pagini și include: introducere, 4 capitole, concluzii, bibliografie din 244 de surse, 4 anexe, 47 de figuri și 15 tabele. Rezultatele obținute sunt publicate în 8 lucrări științifice, inclusiv 3 fără coautori. Scopul studiului: Analiza evoluției tonusului cardiac vegetativ și a modificărilor hemodinamice asociate inducției anesteziei generale și intubației endotraheale, cu agenți intravenoși.

Obiectivele studiului: 1. Evaluarea modificărilor tonusului cardiac vegetativ în timpul inducției intravenoase a anesteziei generale cu tiopental, midazolam sau propofol; 2. Determinarea relației dintre tonusul cardiac vegetativ și modificarea tensiunii arteriale și frecvenței contracțiilor cardiace la inducția intravenoasă în cadrul anesteziei generale. 3. Aprecierea riscului de dezvoltare a hipertensiunii arteriale, hipotensiunii arteriale, bradicardiei sinusale, tahicardiei sinusale în timpul inducției intravenoase a anesteziei generale în dependență de tonusul cardiac vegetativ preanestezic la pacient; 4. Aprecierea riscului de apariție a aritmiilor cardiace ectopice în timpul inducției intravenoase a anesteziei generale și evaluarea riscului de dezvoltare a acestora în dependență de tonusul cardiac vegetativ preanestezic la pacient.

Noutatea și originalitatea științifică:În premieră, s-au efectuat cercetări ştiinţifice axate pe aprecierea modificărilor tonusului cardiac vegetativ în timpul inducției anesteziei generale și s-a determinat relația modificărilor hemodinamice cu prezența simpaticotoniei sau parasimpaticotoniei cardiace preanestezice. Rezultatul obținut care contribuie la soluționarea problemei științifice importante în teză: A fost demonstrat că tonusul cardiac vegetativ preanestezic la pacient este un factor cu putere predictibilă a modificărilor dinamice ale tensiunii arteriale, ritmului și frecvenței cardiace după administrarea agenților de inducție dar și după laringoscopie cu intubație endotraheală.

Semnificația teoretică: A fost completată baza teoretică a cunoștințelor referitoare la efectele agenților pentru inducția intravenoasă a anesteziei generale asupra tonusului cardiac autonom. Au fost analizate efectele celor 3 agenți de inducție (midazolam, propofol și tiopental) asupra tonusului cardiac simpatic și parasimpatic și relația acestor modificări cardiace vegetative cu modificările dinamice ale tensiunii arteriale, frecvenței și ritmului cardiac. A fost analizată modificarea tonusului cardiac autonom în timpul laingoscopiei și intubației endotraheale.

Valoarea aplicativă a lucrării: Luarea în considerație în cadrul consultației preanestezice al datelor ECG și hemodinamice la pacient (prezența tahicardiei sau bradicardiei sinusale, hipertensiunii arteriale) sau cunoașterea medicației cronice care modifică tonusul cardiac autonom (beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie, tiroxină, etc…), cunoscând efectele agenților de inducție asupra tonusului cardiac simpatic și parasimpatic, permite alegerea agentului optim pentru inducția anesteziei generale în vederea prevenirii fenomenelor hemodinamice nefavorabile după inducția anesteziei generale, laringoscopie cu intubație endotraheală.

Implementarea rezultatelor științifice: Rezultatele studiului au fost implementate în activitatea curativă, didactică și de cercetare a Institutului de Medicină Urgentă din Chișinău, USMF „Nicolae Testemiţanu”.

Cuprins


1. SISTEMUL NERVOS AUTONOM CARDIAC: FIZIOLOGIA, METODE DE EVALUARE ȘI IMPLICAȚII ÎN PRACTICA ANESTEZIOLOGICĂ
  • 1.1. Sistemul nervos autonom cardiac – impactul în evoluția perianestezică
  • 1.1.1. Reglarea nervoasă a activității cardiace
  • 1.1.2. Modularea aferentă a activității cardiace
  • 1.1.3. Testele clinice utilizate pentru testarea activității cardiace autonome
  • 1.2. Variabilitatea ritmului cardiac – metodă eficientă de analiză al echilibrului simpatic-parasimpatic al cordului
  • 1.2.1. Parametrii variabilității ritmului cardiac și interpretarea lor fiziologică
  • 1.2.2. Implicații clinice a variabilității ritmului cardiac în anesteziologie
  • 1.3. Agenții pentru inducția intravenoasă a anesteziei generale și efectele lor asupra sistemului cardiac autonom
  • 1.4. Sinteza capitolului 1

2. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE
  • 2.1. Caracteristica generală a studiului: etapele, designul și asistența anestezică
  • 2.2. Instrumente de examinare și parametrii clinici înregistrați
  • 2.3. Analiza statistică a datelor
  • 2.4. Descrierea materialului clinic
  • 2.5. Sinteza capitolului 2

3. ANALIZA EVOLUȚIEI TONUSULUI CARDIAC VEGETATIV ȘI A MODIFICĂRILOR HEMODINAMICE ASOCIATE ÎN TIMPUL INDUCȚIEI INTRAVENOASE ȘI INTUBAȚIEI ENDOTRAHEALE ÎN CURSUL ANESTEZIEI GENERALE
  • 3.1. Analiza evoluției tonusului cardiac vegetativ și a modificărilor hemodinamice asociate inducției anesteziei generale și intubației endotraheale după administrarea soluției de midazolam și fentanyl
  • 3.1.1 Caracteristica generală a eșantionului
  • 3.1.2. Modificarea parametrilor variabilității ritmului cardiac în timpul premedicației, inducției anesteziei generale și intubației endotraheale după administrarea soluției de midazolam și fentanyl
  • 3.1.3. Modificările hemodinamice asociate modificărilor variabilității ritmului cardiac în timpul premedicației, inducției anesteziei generale și intubației endotraheale după administrarea soluției de midazolam și fentanyl .
  • 3.2. Analiza evoluției tonusului cardiac vegetativ și a modificărilor hemodinamice asociate inducției anesteziei generale și intubației endotraheale după administrarea soluției de propofol și fentanyl
  • 3.2.1 Caracteristica generală a eșantionului
  • 3.2.2 Modificarea parametrilor variabilității ritmului cardiac în timpul premedicației, inducției anesteziei generale și intubației endotraheale după administrarea soluției de propofol și fentanyl
  • 3.2.3. Modificările hemodinamice asociate modificărilor variabilității ritmului cardiac în timpul premedicației, inducției anesteziei generale și intubației endotraheale după administrarea soluției de midazolam și fentanyl
  • 3.3. Analiza evoluției tonusului cardiac vegetativ și a modificărilor hemodinamice asociate inducției anesteziei generale și intubației endotraheale după administrarea soluției de tiopental și fentanyl
  • 3.3.1. Caracteristica generală a eșantionului
  • 3.3.2 Modificarea parametrilor variabilității ritmului cardiac în timpul premedicației, inducției anesteziei generale și intubației endotraheale după administrarea soluției de tiopental și fentanyl .
  • 3.3.3. Modificările hemodinamice asociate modificărilor variabilității ritmului cardiac în timpul premedicației, inducției anesteziei generale și intubației endotraheale după administrarea soluției de tiopental și fentanyl
  • 3.4. Sinteza capitolului 3

4. ANALIZA COMPARATIVĂ A EFECTELOR AGENȚILOR PENTRU INDUCȚIA INTRAVENOASĂ A ANESTEZIEI GENERALE ASUPRA TONUSULUI CARDIAC VEGETATIV
  • 4.1. Sinteza capitolului 4

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI PRACTICE BIBLIOGRAFIE
ANEXE
CV-ul AUTORULUI