Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2007 / mai /

Răspândirea, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul şi profilaxia complicaţiilor postvaccinale şi revaccinale cu BCG la copii


Autor: Stela Kulciţkaia
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.26 - Ftiziopneumologie
Anul:2007
Conducător ştiinţific: Constantin Iavorschi
doctor habilitat, profesor cercetător, Instituţia Medico-Sanitara Publică Institutul de Ftiziopneumologie "Chiril Draganiuc"
Consultant ştiinţific: Serghei Ghindă
doctor habilitat, profesor cercetător, Instituţia Medico-Sanitara Publică Institutul de Ftiziopneumologie "Chiril Draganiuc"
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 29 mai 2007 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 14 iunie 2007

Autoreferat

Adobe PDF document0.35 Mb / în română

Teza

CZU 616-002.5:576.8.097.3

Adobe PDF document 1.00 Mb / în română
123 pagini


Cuvinte Cheie

Tuberculoză, vaccinare, revaccinare, BCG, limfadenită, ostită, imunologie clinică, imunosupresie, imunostimulare, antigen, reactivitate imună, rezistenţă naturală, imunodiagnostica

Adnotare

Monitoringul complicaţiilor după imunizarea cu BCG pe parcursul a 10 ani au demonstrat, că odată cu schimbarea preparatului, atât la vaccinare, cât şi la revac-cinare, considerabil a crescut numărul complicaţiilor BCG, de la 2,1 în anul 1994 până la 78,1 la 100 000 populaţie în 1997. Conform clasificării complicaţiilor post-BCG, recomandată de Biroul European al OMS, mai frecvent s-au diagnistucat: I categorie - limfadenitele regionale - 63,5%, abcesele reci -18,9%, ulcerele-12,8%; II categorie - ostitele-3,1%, uveitele-0,7%; III categorie - nu s-au întîlnit; IV categorie -erupţii cutanate - 0,2%, chicatrice cheloidale – 0,8%.

Sub supraveghere s-au aflat 611 copii cu complicaţii post-BCG. Băieţi au fost 332 (54,3%), fetiţe - 279 (45,7%). Din oraşe au fost 212 (34,7%), din sate - 399 (65,3%).

În urma studiului efectuat au fost evidenţiate cauzele posibile în dezvoltarea complicaţiilor post-BCG: greşelile tehnice, proprietăţile biologice ale vaccinului, evoluţia complicată a procesului vaccinal, nerespectarea contraindicaţiilor către imunizare, supradozarea preparatului inoculat. La apariţia complicaţiilor post–BCG au contribuit şi maladiile concomitente. La vaccinare mai frcvente au fost constatate: anemia–13,0%, encefalopatia perinatală-10,5%, prematuritatea-6,5%; la revaccinare: maladiile aparatului respirator–5,3%, enterobiozele-6,6%, gastrita cronică–4,5 %, tonzilita cronică-2,1%.

Mai frecvent limfadenitele post-BCG se întîlnesc în regiunea axilară din stînga 76,0%. Mai des (79,6%) procesul se depistează în faza de infiltraţie. În 21,4% cazuri au fost prezente simptomele intoxicaţiei tuberculoase. Diagnosticul la timp al BCG limfadenitelor şi efectuarea tratamentului specific calitativ a permis obţinerea vindecării în primele trei luni în 90,5%. Majoritatea copiilor cu complicaţii post–BCG au avut vîrsta de până de 6 luni.

BCG ostita la copii de până la 3 ani se stabileşte tardiv. Diagnosticarea ostitei tuberculoase se bazează pe: distrucţie osoasă, schimbări locale nepronunţate, starea generală suficientă şi datele biopsiei focarului. Ostita tuberculoasă este provocată de tulpina BCG a micobacteriei. Principiul de bază în tratamentul BCG-ostitei este terapia complexă, care include intervenţia chirurgicală, chimioterapia antituber-culoasă şi terapia funcţională.

În cercetările imunologice au fost incluşi 47 copii cu complicaţii post-BCG şi 65 copii sănătoşi de diferită vărstă. Analiza sensibilizărăii specifice celulare şi umorale către antigenii micobacteriei de tuberculoză (tuberculină) pune în evidenţă o legitate. La copiii bolnavi cu ulcer, cu reacţii alergice exprimate pe fon de sensibilizare celulară specifică înaltă către tuberculină sunt constatate cele mai mici titre de anticorpi. La bolnavii cu abces, cu predominarea reacţiilor toxice pe fon de cea mai joasă sensibilizare către tuberculină sunt constatate cele mai mari titre de anticorpi antituberculoşi. Cel mai echilibrat raport al imunităţii specifice celulare şi umorale este observat la bolnavii cu limfadenite regionale

Cuprins


CAPITOLUL I. Revista literaturii
  • 1.1. Vaccinarea contra tuberculozei: starea actuală şi perspective pe viitor
  • 1.2. Frecvenţa şi structura clinică a complicaţiilor după vaccinarea şi revaccinarea BCG
  • 1.3. Aspectele imunologice ale vaccinurilor antituberculoase şi complicaţiile după vaccinarea şi revaccinarea BCG

CAPITOLUL II. Materiale şi metode de investigare
  • 2.1.Metodele de investigare clinico-paraclinice.
  • 2.2.Metodele de investigare imunologice
  • 2.3.Metode de analiza a rezultatelor investigaţionale

CAPITOLUL III. Epidemiologia, cauza apariţiei şi caracterul complicaţiilor după vaccinarea cu BCG
  • 3.1. Răspândirea şi frecvenţa complicaţiilor postvaccinale
  • 3.2. Structura clinică a complicaţiilor după vaccinare şi revaccinare ci BCG.

CAPITOLUL IV. Manifestările locale cutanate şi limfadenitele regionale post –BCG (clinica, tratamentul)

CAPITOLUL V. Infecţia bcg diseminată şi sindromul post-BCG clinica, diagnosticul şi tactica tratamentului)

CAPITOLUL VI. Caracteristica reactivităţii imunologice şi rezistenţei naturale la copiii cu complicaţii postvaccinale BCG
  • 6.1.Caracteristica generală a materialului
  • 6.2.Caracteristica leucogramei bolnavilor investigaţi
  • 6.3.Ccaracteristica celulelor fagocitante la bolnavii investigaţi
  • 6.4.Caracteristica imunităţii celulare la bolnavii investigaţi
  • 6.5.Caracteristica imunităţii umorale la bolnavii investigaţi
  • 6.6.Caracteristica imunităţii specifice la bolnavii investigaţi