română | русский | english

Autor: Victor Damian Gradul: doctor în istorie Specialitatea:  07.00.03 - Istoria universală (pe perioade) Anul: 2008 Conducător ştiinţific: Eduard Baidaus doctor, conferenţiar universitar Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 12 octombrie 2007 în CSS şi aprobată de CNAA pe 24 ianuarie 2008 Autoreferat – 0.34 Mb / în română – 0.33 Mb / în rusă Teza CZU 94 (478+477)+327″15/16″ (043.3) 1.38 Mb / în rusă 175 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Teza „Căzăcimea ucraineană în istoria politică a Ţării Moldovei (a doua jumătate a sec. al XVI-lea – începutul anilor ’80 ai sec. al XVII-lea)” investighează problematica relaţiilor politice bilaterale ucraino (zaporojene)-moldoveneşti, a raporturilor dintre Ţara Moldovei şi Hătmănie în contextul conjuncturii politice în care aflau statele din Europa de Est: Republica Nobiliară Polono-Lituaniană, Marele Principat Moscovit, Poarta Otomană şi vasalii acesteia – Hanatul Crimeii, Ţara Românească şi Transilvania.

În baza unei analize a surselor istorice descoperite în arhivele şi bibliotecile Ucrainei, Poloniei şi ale Federaţiei Ruse, precum şi a literaturii ştiinţifice referitoare la problema cercetată s-a stabilit că în istoriografie lipsesc lucrări în care problema influenţei căzăcimii ucrainene (zaporojene) asupra vieţii politice a Ţării Moldovei din a doua jumătate a sec. al XVI-lea – începutul anilor ’80 ai sec. al XVII-lea să fie studiată în complex. Materialele pe care autorul le-a cercetat îi permit să distingă patru perioade în istoria relaţiilor bilaterale ucraino(zaporojene)-moldoveneşti: a doua jumătate a sec. al XVI-lea-1593; anii 1593-1621; anii 1621-1657 şi anii 1657-1683.

În lucrare este urmărit procesul de creştere treptată a puterii militare, apoi şi a ponderii militaro-politice a căzăcimii zaporojene (Hătmăniei), a rolului pe care l-a jucat aceasta în viaţa politică a Ţării Moldovei, rol care, de-a lungul a peste 150 de ani, a evoluat de la o influenţă politică indirectă la unul determinant pentru politica externă a Moldovei. Din momentul în care puterea asupra părţii turceşti a Ucrainei a fost transmisă către domnul Gheorghe Duca, problemele căzăcimii au început să ocupe un loc important nu numai în politica externă, ci şi în cea internă a Ţării Moldovei.

Autorul ajunge la concluzia că influenţa căzăcimii zaporojene, pe parcursul perioadei pe care a cercetat-o, asupra vieţii politice a Ţării Moldovei a fost determinată de următorii factori: regional; religios; cel al înrudirii etnice; al orientării antiotomane atât a Secei Zaporojene, cât şi a Moldovei; al contextului internaţional. Ţara Moldovei şi Secea Zaporojeană, deşi aveau statute politice şi juridice diferite, se aflau în centrul luptei politice pentru supremaţie în regiunea

Referenţi Oficiali

• Ion Eremia
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
• Lilia Zabolotnaia
  doctor, conferenţiar universitar, Institutul de Istorie

 Teze

[...] Acte Normative