Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Căzăcimea ucraineană în istoria politică a Ţării Moldovei (a doua jumătate a sec. al XVI-lea – începutul anilor ’80 ai sec. al XVII-lea)


Autor: Victor Damian
Gradul:doctor în istorie
Specialitatea: 07.00.03 - Istoria universală (pe perioade)
Anul:2008
Conducător ştiinţific: Eduard Baidaus
doctor, conferenţiar universitar
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 12 octombrie 2007 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 24 ianuarie 2008

Autoreferat

Adobe PDF document0.34 Mb / în română
Adobe PDF document0.33 Mb / în rusă

Teza

CZU 94 (478+477)+327″15/16″ (043.3)

Adobe PDF document 1.38 Mb / în rusă
175 pagini


Cuvinte Cheie

căzăcimea ucraineană/zaporojeană, relaţiile cazaco-moldoveneşti, campaniile cazacilor, invaziile cazacilor zaporojeni, război, acţiuni militare, căzăcimea de reiestru, Secea Zaporojeană, Hătmănie, Ţara Moldovei, Polonia, Hanatul Crimeei, Imperiul Otoman (Poarta Otomană), Ţara Românească (Muntenia), Transilvania, Marele cnezat al Moscovei (Statul Moscovit)

Adnotare

Teza „Căzăcimea ucraineană în istoria politică a Ţării Moldovei (a doua jumătate a sec. al XVI-lea – începutul anilor ’80 ai sec. al XVII-lea)” investighează problematica relaţiilor politice bilaterale ucraino (zaporojene)-moldoveneşti, a raporturilor dintre Ţara Moldovei şi Hătmănie în contextul conjuncturii politice în care aflau statele din Europa de Est: Republica Nobiliară Polono-Lituaniană, Marele Principat Moscovit, Poarta Otomană şi vasalii acesteia – Hanatul Crimeii, Ţara Românească şi Transilvania.

În baza unei analize a surselor istorice descoperite în arhivele şi bibliotecile Ucrainei, Poloniei şi ale Federaţiei Ruse, precum şi a literaturii ştiinţifice referitoare la problema cercetată s-a stabilit că în istoriografie lipsesc lucrări în care problema influenţei căzăcimii ucrainene (zaporojene) asupra vieţii politice a Ţării Moldovei din a doua jumătate a sec. al XVI-lea – începutul anilor ’80 ai sec. al XVII-lea să fie studiată în complex. Materialele pe care autorul le-a cercetat îi permit să distingă patru perioade în istoria relaţiilor bilaterale ucraino(zaporojene)-moldoveneşti: a doua jumătate a sec. al XVI-lea-1593; anii 1593-1621; anii 1621-1657 şi anii 1657-1683.

În lucrare este urmărit procesul de creştere treptată a puterii militare, apoi şi a ponderii militaro-politice a căzăcimii zaporojene (Hătmăniei), a rolului pe care l-a jucat aceasta în viaţa politică a Ţării Moldovei, rol care, de-a lungul a peste 150 de ani, a evoluat de la o influenţă politică indirectă la unul determinant pentru politica externă a Moldovei. Din momentul în care puterea asupra părţii turceşti a Ucrainei a fost transmisă către domnul Gheorghe Duca, problemele căzăcimii au început să ocupe un loc important nu numai în politica externă, ci şi în cea internă a Ţării Moldovei.

Autorul ajunge la concluzia că influenţa căzăcimii zaporojene, pe parcursul perioadei pe care a cercetat-o, asupra vieţii politice a Ţării Moldovei a fost determinată de următorii factori: regional; religios; cel al înrudirii etnice; al orientării antiotomane atât a Secei Zaporojene, cât şi a Moldovei; al contextului internaţional. Ţara Moldovei şi Secea Zaporojeană, deşi aveau statute politice şi juridice diferite, se aflau în centrul luptei politice pentru supremaţie în regiunea