română | русский | english

Autor: Elena Cepoida Gradul: doctor în medicină Specialitatea:  14.00.19 - Imagistică medicală Anul: 2007 Conducător ştiinţific: Natalia Rotaru doctor habilitat, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 26 octombrie 2007 în CSS şi aprobată de CNAA pe 20 decembrie 2007 Autoreferat – 0.79 Mb / în română Teza CZU 617.7-003.6-073.75 4.24 Mb / în română 101 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Studiul efectuat este bazat pe examinarea unui lot de 145 de pacienţi cu traumatismul orbitar complicat cu corpul străin intraorbitar, selectaţi din 2441 cazuri de traumatism orbitar, consultate în Spitalul Clinic Republican, secţia Radiodiagnostic în perioada anilor 1990 – V.2007. Etiologic traumatismul orbitar se clasifica în traumatismul la lucru – 397 (16,3%) cazuri, la domiciliu – 1479 (60,6%) şi secundar cauzelor criminale sau în timpul conflictului înarmat – 565 (23,1%) cazuri.

Lotul studiat a inclus 102 (70,3%) bărbaţi (vârsta medie 34,2±7,9 ani) şi 43 (29,7%) femei (vârsta medie 38,5±9,4 ani). Sindromele clinice statistic veridic mai frecvente la pacienţii investigaţi cu corpul străin intraorbitar includ keratita – 67 (46,2% vs 22,5% în lotul general de pacienţi cu traumatism orbitar), uveita – 79 (54,5% vs 39,9%), endoftalmita – 23 (15,9% vs 5,1%) pacienţi. Rinosinusopatiile asociate au fost depistate la 49 (33,7% vs 12,9%) pacienţi, semnele traumatismului cranio-cerebral – 89 (61,3% vs 30,9%) bolnavi. Referitor la semnele directe ale traumatismului orbitar, depistate radiologic, mai frecvent s-au întâlnit hemoftalm – 36 (24.8% vs 14,1%) şi emfizem orbitar – 19 (13,1% vs 2%), iar fracturele pereţilor orbitei – 122 (84,1% vs 84%), nefiind mai frecvente ca în lotul general se caracterizau prin leziuni osoase multiple. În 30 cazuri metoda cu sondă a fost efectuată de rând cu alte metode radiologice, iar la 115 pacienţi localizare cu sondă a avut indicaţii speciale: lezarea gravă a globului ocular – 39 (33,9%), dereglările conştiinţei, inclusiv comă, – 13 (11,3%), traumatismele grave asociate – 20 (17,4%), leziunile palpebrelor – 9 (7,8%), copii non-colaboratori – în 34 (29,6%) cazuri. Corpul străin intraorbitar (solitar) a fost localizat în corpul vitreos – 86 (69,4%), în zona de tranziţie – 12 (9,7%), în cristalin şi camera anterioară – 6 (4,8%) cazuri; intraorbitar extraocular – 20 (16,1%) pacienţi. Sensibilitatea metodei a fost 96,4%, specificitatea – 95%. Astfel, metoda de localizare cu sondă se recomandă pentru aplicare la pacienţii cu corpul străin intraorbitar radiopozitiv, cu un traumatism orbitar asociat cu dereglările conştienţei, la copii, în caz de modificările patologice avansate a orbitei, la afectaţi în timpul acţiunilor înarmate. Ultrasonografia orbitară a fost efectuată la 115 pacienţi, având sensiblitate 82,2% şi specificitate – 86,5% şi fiind mai utilă la pacienţii cu corpii intraorbitari străini intraoculari, în special, localizaţi în segementul ocular anterior, radio-negativi, pentru supravegherea în perioada postoperatorie. CT clasică a fost efectuată la 19 pacienţi, iar cea helicoidală – la 10 bolnavi. Sensibilitatea ei a fost 93,5%, specificitate – 95,4%. Această metodă este solicitată la pacienţii cu traumatismele cranio-cerebrale complexe, cu suspecţie la afectarea cerebrală şi modificările avansate din partea pereţilor orbitari. În baza datelor studiate pentru optimizarea procesului diagnostic al corpului străin intraorbitar este propus un algoritm secvenţial, care minimizează cheltuielele şi oferă posibilitate de efectuare a unui diagnostic timpuriu.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Valeriu Cuşnir
  doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice
• Mihai Eftodii
  doctor, conferenţiar universitar

 Teze

[...] Acte Normative