Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Particularităţile funcţionale ale reactivităţii vasculare pulmonare şi sistemice la pacienţii cu hipertensiune arterială pulmonară


Autor: Nalivaico Oxana
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.06 - Cardiologie şi reumatologie
Anul:2008
Conducător ştiinţific: Mihai Popovici
doctor habilitat, profesor universitar, Instituţia Medico-Sanitara Publică Institutul de Cardiologie
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 7 decembrie 2007 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 28 februarie 2008

Autoreferat

Adobe PDF document0.34 Mb / în română

Teza

CZU 616.131-008.331./:616.13/.16-091

Adobe PDF document 0.89 Mb / în română
127 pagini


Cuvinte Cheie

bronhopneumopatia cronică obstructivă, hipertensiune arterială pulmonară, disfuncţie endotelială, endotelina-1, reacivitate vasculară, elasticitate vasculară

Adnotare

În studiul clinic au fost incluşi 87 pacienţi cu bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC) asociată cu hipertensiune arterială pulmonară (HAP) şi disfuncţie cardiacă. Conform recomandărilor internaţionale GOLD (2003) la 75% din58 pacienţi a fost determinat stadiul II şi III de gravitate a bolii, dar în 25,00% cazuri stadiul IV – evoluţie foarte severă. Obstrucţia bronhială periferică a căilor respiratorii, leziunile parenchimului şi disfuncţia vasculară pulmonară sunt factorii ce au condus la scăderea schimbului gazos în pulmoni provocând în 58,82% cazuri gradul I şi în 41,18% cazuri gradul II severitate de hipoxemie arterială. Dezvoltarea în stadii avansate a hipercapniei a condus la schimbari accentuate paCO2 în 71,43% cazuri şi schimbari relative numai la 28,57% pacienţi. HAP este complicaţia cardiovasculară de bază în BPOC ce a provocat dezvoltarea ulterioară a cordului pulmonar cu creşterea dimensiunilor diastolice AD 46,03 ± 0,67 mm, VD 30,41 ± 0,63 mm, VS în 26,92% cazuri cu 59,3 ± 1,7 mm nivelul presiunii în AP fiind în mediu de 46,16 ± 1,54 mmHg.

În studiul in vitro au fost incluşi 29 pacienţi de la care a fost prelevat vasul pulmonar după indicaţii chirurgicale, 17 pacienţi cu HAP (lot de studiu) şi 12 pacienţi (lot de control) fără HAP operaţi din motiv de chist hidatic pulmonar. Artera pulmonară (AP) a fost testată în condiţii de acţiune a mai multor agenţi constrictori: ET-1, NE, Phe, AngII, 5-HT. Studiul nostru experimental a arătat că, la pacienţii cu HAP răspunsul constrictor al AP la acţiunea ET-1 a fost augmentat. Deci, răspunsul AP in vitro la acţiunea ET-1 este semnificativ crescut, fapt ce ar fi dictat de „reglarea în sus” a receptorilor ETA în asociere cu disfuncţia receptorilor endotelinici ETB, coerentă posibil reglării lor „în jos”. Semnificativ a fost crescut platoul constrictor al AP la acţiunea NA, Phe, 5-HT şi a AngII semnalânduse mai cu precădere la acţiunea acestor substanţe în concentraţii mari. Astfel, activitatea neuroendocrină în evoluţia HAP deţine un rol primordial, această distincţie a reactivităţii vasculare fiind văzută ca o oportunitate nouă în contribuirea patogenezei HAP.

Evaluarea elasticităţii vasculare sistemice la pacienţii cu HAP a confurmat că, elasticitatea arterelor mari are un grad de afectare la limita normei, însă ferm a fost determinat faptul ca, elasticitatea arterelor mici a avut un grad mare de afectare, ce determină o disfuncţie endotelială vădită.

Cuprins


CAPITOLUL I. Rolul endoteliului vascular în patogenia HAP (REVISTA LITERATURII)
  • 1. Etiopatogenia hipertensiunii arteriale pulmonare (HAP)
  • 2. Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) – cauza principală a HAP
  • 3 Rolul disfuncţiei endoteliale în evoluţia HAP
  • 4. Evoluţia disfuncţiei cardiace în HAP
CAPITOLUL II. Materiale şi metode de investigaţie
  • 1. Metoda de selectare a pacienţilor incluşi în studiu
  • 2. Metodele de investigaţii clinice şi paraclinice.
  • 3. Aprecierea gradului de hipertensiune pulmonară prin metoda Doppler Ecocardiografică.
  • 4. Studiul elasticităţii vasculare sistemice
  • 5. Studiul reactivităţii vasculare in vitro în baia de organ izolat
  • 6. Metoda prelucrării statistice a rezultatelor
CAPITOLUL III. Particularităţile clinoco-funcţionale a pacienţilor cu bronhopneumopatie cronică obstructivă asociată de hipertensiune arterială pulmonară şi disfuncţie cardiacă.
  • 1. Caracteristica clinică a pacienţilor cu BPOC asociată de HAP
  • 2. Caracteristica paraclinică a pacienţilor cu BPOC asociată de HAP
CAPITOLUL IV. Rezultatele studiului reactivităţii vasculare pulmonare in vitro şi a elasticităţii vasculare sistemice la pacienţii cu hipertensiune arterială pulmonară.
  • 4.1. Studierea modificărilor funcţionale în reactivitatea vasculară a arterei pulmonare la pacienţi cu hipertensiune pulmonară.
    • 1 Aprecierea modificărilor funcţionale în reactivitatea endotelinică a arterei pulmonare în hipetensiunea arterială pulmonară
    • 2 Aprecierea modificărilor în reactivitatea angiotensinică a arterei pulmonare în hipetensiunea arterială pulmonară
    • 3 Aprecierea modificărilor funcţionale în reactivitatea adrenergică a arterei pulmonare în hipetensiunea arterială pulmonară
    • 4 Aprecierea modificărilor funcţionale a reactivităţii vasculare la acţiunea serotoininei la nivelul arterei pulmonare în hipetensiunea arterială pulmonară..
  • 4.2. Studierea modificărilor elasticităţii vasculare periferice la pacienţi cu hipertensiune arterială pulmonară
CAPITOLUL V. DIscuţia rezultatelor obţinute