Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Hipertensiunea arterială esenţială: tulburări nevrotiforme şi afective (studiu clinic şi strategii curative)


Autor: Calenici Eugenia
Gradul:doctor habilitat în medicină
Specialitatea: 14.00.06 - Cardiologie şi reumatologie
Anul:2008
Consultanţi ştiinţifici: Ion Ţîbîrnă
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Mircea Revenco
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 11 decembrie 2007 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 24 ianuarie 2008

Autoreferat

Adobe PDF document0.69 Mb / în română

Teza

CZU 616.12-008.331.1+616.8-009

Adobe PDF document 1.83 Mb / în română
212 pagini


Cuvinte Cheie

hipertensiune arterială, sindrom nevrotiform, sindrom afectiv, sindrom anxios, sindrom astenic, sindrom obsesiv, sindrom afectiv, testare psihologică, tratament psihotrop

Adnotare

Concomitent cu majorarea incidenţei maladiilor cardiovasculare, tot mai frecvent se întâlnesc dereglări secundare psihice asociate.

Lucrarea dată a fost dedicată determinării interrelaţiei dintre tulburările somatice şi cele psihice (nevrotiforme şi afective) la 518 pacienţii cu hipertensiune arterială esenţială, şi aprecierea indicaţiilor pentru tratament asociat antihipertensiv şi psihotrop.

Cercetările efectuate ne-au permis să depistăm următoarele tulburări de personalitate – de tip anankast, dependent, impulsiv, histerionic. Aceste deviaţii ale personalităţii în HTA se întâlnesc destul de frecvent, au un caracter polimorf, instabil şi influenţează declanşarea maladiei, particularităţile tabloului clinic, evoluţia şi prognosticul bolii. Investigaţiile clinice au evidenţiat următoarele stări nevrotiforme –sindroamele anxios, astenic, obsesiv şi dintre stările afective – depresia. Datorită polimorfismului simptomatic aceste sindroame servesc ca un nucleu ce asociază alte stări nevrotiforme, afective, somato-vegetative, care, la rândul lor, duc la formarea diferitor variante în componenţa fiecărui din ele.

Sindromul anxios este unul din cele mai specifice în cadrul HTA. El se manifestă sub formă de diferite variante de tip: anxios-depresiv, anxios-hipohondriac, anxios-obsesiv, anxios-fobic, anxios-isteric.

Sindromul astenic s-a divizat în trei stadii: I – compensat, II – subcompensat, III – decompensat. S-au evidenţiat şi două variante clinice – hiperstenică şi hipostenică.

Sindromul obsesiv la bolnavii cu HTA în evoluţia sa are o serie de particularităţi. El se manifestă în unele cazuri ca un sindrom preponderent cu idei obsesive, în altele – în asociere cu simptome afective şi nevrotiforme. La aceşti bolnavi mai frecvent se întălnesc variantele- obsesivă, obsesiv-fobică, obsesiv-anxioasă.

Dintre stările afective în HTA se constată depresia cu asocierea diferitor variante clinice. Mai frecvent se întâlneşte sindromul depresiv, depresiv-anxios, asteno-depresiv, depresiv-hipocondriac, depresiv-fobic. Mai rar apar stări depresiv-apatice, depresiv-disforice şi depresiv-isteriforme.

Pentru diagnosticarea şi veridicitatea simptomatologică a stărilor nevrotiforme şi afective în HTA au fost efectuate şi o serie de investigaţii psihologice cu utilizarea testelor: Alexitimic (Toronto), evaluării anxietăţii (Spilberger) şi a depresiei (Hamilton), MMPI, aprecierii calităţii vieţii pacienţilor (SF-36).

Pentru obiectivizarea modificărilor structurilor cerebrale la pacienţi cu HTA s-a efectuat diagnosticarea morfologică a receptorilor serotonin-, noradrenalin- şi GABA- ergici.

Luând in considerare interferenţele mecanismelor patogenetice ale hipertensiunii arteriale esenţiale cu cele ale stărilor nevrotiforme si afective, depistate la pacienţii cercetaţi, mecanismele farmacocinetice şi farmacodinamice ale medicamentelor utilizate, am propus scheme de tratament asociat in funcţie de sindroamele clinice constatate. Tratamentul propus a avut un efect benefic, constatat subiectiv si obiectiv (prin testare psihologică), asupra evoluţiei maladiei.

Cuprins


Introducere
  • 1. Actualitatea.
  • 2. Scopul şi sarcinile lucrării
  • 3. Noutatea ştiinţifică
  • 4. Importanţa practică
  • 5. Postulatele înaintate spre susţinere
  • 6. Publicaţiile şi aprobarea lucrării
  • 7. Metodele statistice de cercetare
  • 8. Volumul şi structura lucrării

Capitolul 1. Revista literaturii

Capitolul 2 Materiale şi metodele de investigare a pacienţilor

Capitolul 3. Rezultatele studiului
  • 3.1. Starea clinică şi tulburări de personalitate la pacienţi investigaţi
  • 3.2. Caracteristica pacienţilor cu HTA şi sindrom anxios asociat
  • 3.3. Caracteristica pacienţilor cu HTA şi sindrom astenic asociat
  • 3.4 Caracteristica pacienţilor cu HTA şi sindrom obsesiv asociat
  • 3.5. Caracteristica pacienţilor cu HTA şi sindrom depersiv asociat
  • 3.6.Rezultatele testării psihometrice a pacienţilor cu hipertensiune arterială esenţială.
  • 3.7. Rezultatele studiului patomorfologic
  • 3.8. Eficienţa comparativă a diferitor formule de terapie la pacienţi cu sindroame nevrotiforme.

Capitolul 4. Capitol rezumativ