Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Influenţa genelor mutante în stare homo- şi heterozigotă asupra caracterelor cantitative la tomate (Lycopersicon esculentum Mill)


Autor: Ţăranu Lilia
Gradul:doctor în biologie
Specialitatea: 03.00.15 - Genetică
Anul:2008
Conducător ştiinţific: Anatol Jacotă (decedat)
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 20 decembrie 2007 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 28 februarie 2008

Autoreferat

Adobe PDF document0.46 Mb / în rusă
Adobe PDF document0.45 Mb / în română

Teza

CZU 575.1.: 575.2.: 635.6

Adobe PDF document 1.88 Mb / în rusă
138 pagini


Cuvinte Cheie

tomate, mutaţii, gene în stare homo- şi heterozigotă, efectul pleiotropic, variabilitate, caractere cantitative, pigmenţi, rezistenţă, ereditate, heterozis, păstrarea îndelungată a fructelor de tomate

Adnotare

În lucrare se abordează aspecte privind influenţa genelor mutante în stare homo- şi heterozigotă, responsabile de controlul caracterelor insuficienţa clorofilei, sinteza antocianului, forma şi dimensiunile plantei şi frunzei, reglarea maturizării şi durata de păstrare a fructelor, asupra variabilităţii genetice şi particularităţile de eriditare ale caracterelor cantitative şi calitative la tomate. A fost stabilit, că în majoritatea cazurilor, mutaţiile studiate în stare homozigotă se deosebesc de soiul iniţial nu doar după un caracter, ci după un complex întreg de caractere cantitative. De notat, că numărul caracterelor modificate la un mutant au variat de la 2-4, până la 12-13, în funcţie de tipul mutaţiei. Genele recesive imb, ful, ig, mon, marm şi aa în stare homozigotă au demonstrat un efect pleiotropic pozitiv asupra rezistenţei la temperaturi reduse, iar genele imb, deb, aa şi/sau asupra rezistenţei la salinitate.

La hibrizii F1 heterozisul monogenic se manifestă după unul sau câteva caractere, la unii hibrizi efectul de heterozis a fost observat după 10 caractere cantitative (ful/+), 5-7 caractere (deb/+, afl/+, aa/+, de/+, def/+) sau după 2-3 caractere cantitative (cpt/+, mon/+, ig/+).

În comparaţie cu soiurile obişnuite, genele nor, rin şi alc în stare heterozigotată induc prelungirea perioadei de vegetaţie cu circa 9-11 zile (nor), 3-6 zile (rin) şi 8-10 zile (alc), ceia ce permite a utiliza aceşti hibrizi ca material iniţial în ameliorare, în vederea obţinerii soiurilor târzii de tomate. Au fost identificate combinaţii hibride cu productivitate înaltă şi efect de heterozis în condiţii de câmp - Fl Corona/rin 12970 – 4,296 kg/plantă sau 188,25%; Fl Corona/alc – 3,025 kg/plantă sau 146,66%; Fl Narvic/rin 12970 – 3,471 kg/plantă sau 139,85%; Fl Balada/rin 12970 – 3,332 kg/plantă sau 138,53%; Fl Narvic/nor – 3,065 kg/plantă sau 126,47%; Fl Balada /nor – 2,715 kg/plantă sau 115,55%. În procesul de ameliorare şi obţinere a hibrizilor F1 cu termen îndelungat de păstrare, sunt recomandate combinaţiile hibride obţinute în baza soiului ♀ Corona F1 Corona/nor (170.68% sau 84 zile); F1 Corona/alc (152.47% sau 65 zile); F1 Corona/rin (131.36% sau 51 zile), cât şi în baza soiului ♀ Balada - F1 Balada/alc (134.25% sau 59 zile), F1 Balada/nor (125.25% sau 64 zile