Norme sociale ca factor de stabilizare a societăţii în tranziţie
|
StatutTeza a fost susţinută pe 31 ianuarie 2008 în CSSşi aprobată de CNAA pe 19 iunie 2008 Autoreferat – 1.17 Mb / în românăTezaCZU 111.1+165 (043.2)
|
Cuvinte Cheie
Administrare normativă, anomie, coerciţiune, comportament normativ, conştiinţă normativă, deontologie profesională, determinare normativă, dispoziţie, funcţie de control, funcţie integrativă, funcţie de reglementare, funcţie de socializare, imagine normativă, imperativ, memorie socială, normă corporativă, normă economică, normă ecologică, normă juridică, normă morală, normă religioasă, normă socială, normă tehnică, normă tradiţională, normă de convieţuire, obicei, ordine socială, proces normativ, raţionalitate, reglementare normativă, sistem, stabilizare, tabu, tranziţie, valoareAdnotare
Lucrarea de faţă şi-a propus să supună unei analize filosofice esenţa, conţinutul, ontologia şi caracterul obiectiv al normelor sociale, varietatea şi diversitatea lor, aspectul social şi psihologic, natura sistemică şi specificul funcţionării normelor în calitate de mecanisme de stabilizare a existenţei sociale în general şi, în epocile de tranziţie, în mod special. Este efectuată o abordare filosofică şi un studiu filosofic al normelor sociale, cu scopul de a constitui o viziune panoramică şi globală a esenţei şi naturii lor universale, a locului şi rolului lor în viaţa socială, a interacţiunii dintre diversele tipuri de norme în procesul existenţei sociale. Investigaţia mai are scopul de a studia şi a argumenta normele sociale în ansamblu şi de a afirma statutul normelor sociale în calitate de domeniu interdisciplinar al ontologiei şi epistemologiei sociale.
Pornindu-se de la adoptarea unei viziuni de ansamblu asupra normelor sociale, în general, şi asupra particularităţilor unor norme, în special, se încearcă de a elucida corelaţia dintre normele sociale în societate la etapa actuală şi se demonstrează că un imperativ al timpului nostru constă în utilizarea mai frecventă a tradiţiilor, obiceiurilor şi normelor tradiţionale de convieţuire socială, care au fost date uitării în avantajul normelor juridice, care pot fi un remediu eficient în depăşirea fenomenelor negative ce se manifestă în comportamentul oamenilor.
Faptul că normele sociale se aseamănă în unele privinţe cu alte fenomene ale existenţei sociale nu justifică însă nici identificarea lor cu alte fenomene, nici atribuirea acestora unor trăsături improprii, nici includerea lor în obiectul de studiu al altor discipline decât al celor care se ocupă de studiul normelor din diferite perspective. În acest sens, observaţiile pe marginea fenomenului social investigat, făcute atât în baza valorificării şi estimării rezumative a demersurilor ontologice, gnoseologice şi metodologice (nu de puţine ori, convergente şi/sau complementare), expuse de-a lungul timpului de filosofi, sociologi, eticieni, logicieni, politologi, economişti, care reprezintă diferite orientări ştiinţifice, cât şi în baza propriilor reflecţii, au condus la ideea că normele sociale constituie un factor fundamental de stabilizare a existenţei sociale, în general, iar în perioada de tranziţie în care se află în prezent Republica Moldova, în special.
Cuprins
- I.1. Ontologia normelor sociale
- I.2. Caracterul obiectiv al normelor sociale
- I.3. Normele sociale: dialectica afectivului şi raţionalului
- I.4. Gnoseologia şi psihologia conştiinţei normative
CAPITOLUL II Normele şi actiunea socială
- II.1. Funcţiile normelor sociale.
- II.2. Normele sociale – formă fundamentală de raţionalizare a existenţei sociale.
- II.3. Tipologia normelor sociale.
CAPITOLUL III Tipurile fundamentale de norme sociale comportamentale şi valenţele lor nomologice
- III.1 Normele tradiţionale şi semnificaţiile lor nomologico-comportamentale
- III.2. Esenţa normelor religioase şi valoarea lor pentru contemporaneitate.
- III.3. Natura complexă a normelor morale, locul lor în reglementarea conduitei umane.
- III.4. Natura intrinsecă, particularităţile structurale, rolul normelor juridice în ghidarea comportamentului uman.
CAPITOLUL IV. Rolul normelor acţionale şi organizaţionale în funcţionarea şi dezvoltarea durabilă a societăţii
- IV.1. Locul normelor în administrarea şi structurarea relaţiilor sociale
- IV.2. Însemnătatea normelor tehnice privind orientarea acţiunilor umane în societatea post-industrială.
- IV.3 Rolul normelor deontologiei profesionale în organizarea şi eficientizarea activităţii sociale
Referenţi Oficiali
- Alexandru Roşca
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice - Ion Sîrbu
doctor habilitat, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Petru Rumleanschi
doctor habilitat, profesor universitar
Teze
Acte Normative
