|
StatutTeza a fost susţinută pe 21 martie 2008 în CSSşi aprobată de CNAA pe 17 aprilie 2008 Autoreferat– 0.39 Mb / în românăTezaCZU 81’44(043.3)
0.96 Mb /
în română |
Teza de doctor în filologie ia în discuţie problema câmpurilor semantice, formate de adjectivele calitative „stolz” şi „mândru” şi de sinonimele acestora, în limbile germană şi română. Axat pe principiile paradigmatic, glotic, extraglotic şi funcţional, studiul dat este unul comparativ-contrastiv, bazat pe două limbi care diferă prin evoluţia istorică de constituire şi dezvoltare a acestora. Definim câmpul semantic drept o unitate structurală de cuvinte înrudite din punctul de vedere al noţiunii, care se află într-o interdependenţă clară şi îndeplinesc aceeaşi funcţie.
Investigaţiile semantice demonstrează existenţa mai multor tipuri universale de câmpuri semantice. Obiectul cercetării date constituie câmpurile lexico-semantice STOLZ şi MÂNDRU, în structura cărora evidenţiem zona nucleului cu centrul acestuia şi cea periferică, care se împarte în apropiată, îndepărtată şi foarte îndepărtată. Delimitarea constituenţilor câmpurilor nominalizate se face după procedeul paradigmatic, bazat pe unitatea identificatorilor, aplicându-se, totodată, şi metoda analizei componenţiale, analiza contextuală şi cea stilistică.
Examinarea relaţiilor caracteristice tuturor lexemelor care formează structurile date permite, de asemenea, şi reliefarea raporturilor dintre unităţile lexicale pe principiul identităţii, asemănării sau non-identităţii semice. Acest fapt contribuie nemijlocit atât la identificarea nucleului semantic al câmpurilor lexico-semantice analizate, cât şi la distingerea arhilexemelor, ce se includ ca parte componentă a fiecărui lexem luat aparte, acestea deosebindu-se prin conţinerea în plus a unor trăsături semantice distinctive.
Evidenţierea nucleului şi periferiei câmpurilor lexico-semantice caracterologice STOLZ şi MÂNDRU este eficientă şi din punctul de vedere glotodidactic, constituind, totodată, şi un suport în predarea limbilor germane şi române. Studierea interlingvală a câmpurilor date înlesneşte soluţionarea problemei corelaţiilor dintre universal şi ideoetnic, identificându-se particularităţile naţionale de structurare şi reflectare a realităţii obiective în limbă. Analiza comparativă a acestor structuri subliniază şi importanţa principiului cantitativ, adică evidenţierea acelor lexeme, înrudite semantic în fiecare limbă, pentru desemnarea unuia şi aceluiaşi fenomen glotic.
În examinare [1] :
Arhiva tezelor: