Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2008 / martie /

Corelaţia câmpurilor semantice caracterologice în limba germană şi în limba română


Autor: Tatiana Babin-Rusu
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.02.19 - Lingvistică generală (cu specificare: sociologică, psihologică, contrastiv-tipologică, structurală, matematică, computaţională)
Anul:2008
Conducător ştiinţific: Ion Dumbraveanu
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 21 martie 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 17 aprilie 2008

Autoreferat

Adobe PDF document0.39 Mb / în română

Teza

CZU 81’44(043.3)

Adobe PDF document 0.96 Mb / în română
159 pagini


Cuvinte Cheie

Câmp semantic, câmp lexico-semantic, analiză componenţială, paradigmă lexico-semantică, câmp monoparadigmatic, câmp poliparadigmatic, lexem, arhilexem, semantem, semem, variantă lexico-semantică, sem, sem substanţial descriptiv, sem substanţial scalar, sem integrativ, sem diferenţial, sem ocazional, arhisem, clasem, hiposem, virtuem, semnificat, sens, principiu glotic, principiu extraglotic, dezambiguizare semantică, opoziţie privativă, opoziţie echipolentă, opoziţie zero, raport de incluziune, constantă semantiсă, inventarul câmpului lexico-semantic, structura câmpului lexico-semantic, centrul nucleului câmpului lexico-semantic, nucleul câmpului lexico-semantic, zonă periferică, distanţă semantică, lacune lexicale, caracter neomogen al câmpului, divergenţă calitativă, divergenţă cantitativă, grup de sinonime

Adnotare

Teza de doctor în filologie ia în discuţie problema câmpurilor semantice, formate de adjectivele calitative „stolz” şi „mândru” şi de sinonimele acestora, în limbile germană şi română. Axat pe principiile paradigmatic, glotic, extraglotic şi funcţional, studiul dat este unul comparativ-contrastiv, bazat pe două limbi care diferă prin evoluţia istorică de constituire şi dezvoltare a acestora. Definim câmpul semantic drept o unitate structurală de cuvinte înrudite din punctul de vedere al noţiunii, care se află într-o interdependenţă clară şi îndeplinesc aceeaşi funcţie.

Investigaţiile semantice demonstrează existenţa mai multor tipuri universale de câmpuri semantice. Obiectul cercetării date constituie câmpurile lexico-semantice STOLZ şi MÂNDRU, în structura cărora evidenţiem zona nucleului cu centrul acestuia şi cea periferică, care se împarte în apropiată, îndepărtată şi foarte îndepărtată. Delimitarea constituenţilor câmpurilor nominalizate se face după procedeul paradigmatic, bazat pe unitatea identificatorilor, aplicându-se, totodată, şi metoda analizei componenţiale, analiza contextuală şi cea stilistică.

Examinarea relaţiilor caracteristice tuturor lexemelor care formează structurile date permite, de asemenea, şi reliefarea raporturilor dintre unităţile lexicale pe principiul identităţii, asemănării sau non-identităţii semice. Acest fapt contribuie nemijlocit atât la identificarea nucleului semantic al câmpurilor lexico-semantice analizate, cât şi la distingerea arhilexemelor, ce se includ ca parte componentă a fiecărui lexem luat aparte, acestea deosebindu-se prin conţinerea în plus a unor trăsături semantice distinctive.

Evidenţierea nucleului şi periferiei câmpurilor lexico-semantice caracterologice STOLZ şi MÂNDRU este eficientă şi din punctul de vedere glotodidactic, constituind, totodată, şi un suport în predarea limbilor germane şi române. Studierea interlingvală a câmpurilor date înlesneşte soluţionarea problemei corelaţiilor dintre universal şi ideoetnic, identificându-se particularităţile naţionale de structurare şi reflectare a realităţii obiective în limbă. Analiza comparativă a acestor structuri subliniază şi importanţa principiului cantitativ, adică evidenţierea acelor lexeme, înrudite semantic în fiecare limbă, pentru desemnarea unuia şi aceluiaşi fenomen glotic.

Cuprins


CAPITOLUL I. Probleme teoretice şi metodologice de analiză semantică
  • 1.1. Lexicul ca sistem
    • 1.1.1. Din istoricul teoriei câmpurilor semantice
    • 1.1.2. Tipologia câmpurilor semantice
    • 1.1.3. Câmpul lexico – semantic şi caracteristicile lui
  • 1.2. Polisemia – sursă importantă de formare a câmpurilor
    • 1.2.1. Caracteristici generale ale polisemiei
    • 1.2.2. Tipologia sensurilor în sfera cuvântului polisemantic
    • 1.2.3. Caracterul de sistem al polisemiei
  • 1.3. Sinonimele într-un câmp lexico-semantic
  • 1.4. Unităţi şi principii de analiză semantică
    • 1.4.1. Analiza componenţială
    • 1.4.2. Analiza contextuală
    • 1.4.3. Analiza stilistică
    • 1.4.4. Analiza contrastivă

CAPITOLUL II. Mijloace de expresie a câmpului lexico-semantic STOLZ în limba germană
  • 2.1. Inventarul câmpului lexico-semantic STOLZ
  • 2.2. Delimitarea semelor caracteristice câmpului lexico-semantic
  • 2.3. Opoziţii semantice caracteristice câmpului lexico-semantic
  • 2.4. Problema structurării câmpului lexico-semantic
  • 2.5. Analiza contextuală a câmpului lexico-semantic
  • 2.6. Analiza stilistică a câmpului lexico-semantic

CAPITOLUL III. Câmpul lexico-semantic MÂNDRU în limba română
  • 3.1. Problema stabilirii inventarului câmpului lexico-semantic MÂNDRU
  • 3.2. Delimitarea şi diversificarea semelor ca număr şi variaţie semantică
  • 3.3. Stabilirea opoziţiilor semantice caracteristice câmpului lexico-semantic
  • 3.4. Structura câmpului lexico-semantic
  • 3.5. Analiza contextuală a câmpului lexico-semantic
  • 3.6. Analiza stilistică a câmpului lexico-semantic

CAPITOLUL IV. Analiza contrastivă a câmpurilor lexico-semantice STOLZ şi MÂNDRU
  • 4.1. Câmpul ca selecţie lexico-semantică
  • 4.2. Câmpurile lexico-semantice STOLZ şi MÂNDRU din perspectiva analizei contrastive