Protejarea teritoriului de stat şi prevenirea modificărilor teritoriale ilicite în dreptul internaţional
|
StatutTeza a fost susţinută pe 19 aprilie 2008 în CSSşi aprobată de CNAA pe 18 septembrie 2008 Autoreferat – 0.24 Mb / în românăTezaCZU 341.21/.22(043.2)
|
Cuvinte Cheie
teritoriu, teritoriu de stat, natura juridică a teritoriului de stat, dobândire de teritorii, teorii: patrimoniale, a „teritoriului limită”, ocupaţiei, contiguitate, competenţei, „teritoriului-subiect”; modificări teritoriale, diferend teritorial, agresiune, anexiune, dezmembrare, autodeterminare, cesiune, accesiunea, „just titlu” transferul de teritoriu, unificare, fuziune, secesiune, referendum, principii fundamentale, principiul „uti possidetis iuris”, „jus cogens,” suveranitate, popor, minoritate, grup etnic, nerecurgerea la forţă, integritate teritorială, inviolabilitatea frontierelor, Carta O.N.U. frontieră de stat, acord, convenţie, tratat, cooperare transfrontalieră, regim juridic de frontieră.Adnotare
Consacrarea în Carta O.N.U. şi documente subsecvente, a principiilor fundamentale ale dreptului internaţional împreună cu integritatea teritorială a statelor, inviolabilitatea frontierelor şi corolarul lor principiul egalităţii suverane, a produs transformări profunde şi în modalităţile de modificare a teritoriului de stat, temeiurile juridice clasice afirmate în practica statelor, prezentând doar un interes istoric şi pentru aprecierea „justului titlu”, în concordanţă cu perioada şi modalităţile admise ale transformărilor teritoriale.
Interzicerea recurgerii la forţă pentru aproprierea de teritorii statale, prin cucerire, ocupare şi anexiune, concomitent cu afirmarea principiilor inviolabilităţii frontierelor şi integrităţii teritoriale a statelor, au contribuit la menţinerea statusquo-ului teritorial existent, dar şi la formarea de noi state independente prin exercitarea dreptului la autodeterminare al popoarelor. Imprescriptibilitatea suveranităţii statelor asupra teritoriului lor, exclude orice modificare teritorială nerealizată în conformitate cu dreptul internaţional contemporan, prin mijloace paşnice şi cu acordul statelor interesate, în baza liberului consimţământ şi a intereselor poporului căruia îi aparţine teritoriul, exprimat prin referendum.
În acest sens, statelor le revin obligaţii de promovare pe teritoriul lor şi protejare a drepturilor aparţinând minorităţilor naţionale sau etnice, de asemenea de cooperare pentru respectarea şi asigurarea dezvoltării lor economice, sociale şi culturale, fără ca în exercitarea drepturilor persoanelor aparţinând unor minorităţi, acestea să întreprindă activităţi şi acte contrare principiilor fundamentale, egalităţii suverane, integrităţii teritoriale şi independenţei politice a statelor. Frontierele statelor şi regimurile lor juridice reprezintă mijloace de protejare a teritoriului de stat şi prevenire a modificărilor teritoriale ilicite. Clasificarea regimului juridic de frontieră în unilateral şi bilateral este limitativă, deoarece nu acoperă toate formele de manifestare a raporturilor juridice frontaliere, acesta având şi o componentă internaţională, reglementată prin acorduri şi convenţii multilaterale, ce conţine norme aplicabile regimului juridic la controlul şi trecerea frontierelor.
Componenta internaţională include: regimul comunitar, ce conţine normele elaborate şi adoptate de U.E. în Codul Frontierelor Schengen, regimul euroregional, care cuprinde norme elaborate de organizaţii regionale, referitoare la cooperarea transfrontalieră şi regimul internaţional al frontierelor, în al cărui conţinut sunt incluse norme privind efectuarea controlului de frontieră, în baza unor convenţii internaţionale.
Cuprins
- 1 Teritoriul de stat-categorie istorico-juridică
- 2 Concepţii juridice privind teritoriul de stat, dobândirea şi modificarea de teritorii
CAPITOLUL II Interzicerea modificărilor teritoriale ilicite în dreptul internaţional, modalitate de protejare a teritoriului de stat
- 1 Evoluţia concepţiilor şi normelor juridice de interzicere a modificărilor teritoriale ilicite
- 2 Modalităţi de modificare a teritoriului de stat, admise de dreptul internaţiona
CAPITOLUL III Integritatea teritorială a statelor şi inviolabilitatea frontierelor-principii fundamentale ale dreptului internaţional contemporan. Rolul lor în protejarea teritoriului de stat şi interzicerea modificărilor teritoriale ilicite
- 1 Aspecte ale evoluţiei, interdependenţei şi interacţiunii principiilor fundamentale
- 2 Principiile integrităţii teritoriale a statelor şi inviolabilităţii frontierelor de stat
CAPITOLUL IV Frontierele statelor şi regimurile lor juridice - mijloace de protejare a teritoriului de stat şi prevenire a modificărilor teritoriale ilicite
- 1 Apariţia şi evoluţia conceptului de frontieră de stat Conţinutul unor tratate de frontieră şi clasificarea regimurilor juridice ale frontierelor de stat
- 2 Regimurile juridice unilateral şi bilateral ale frontierei de stat
- 3 Regimurile juridice comunitar şi euroregional ale frontierelor de stat
- 4 Regimul juridic internaţional al frontierelor de stat
Referenţi Oficiali
- Dumitru Mazilu
doctor în drept, profesor universitar, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti, România - Augustin Fuerea
doctor în drept, profesor universitar, Universitatea „Nicolae Titulescu” din Bucureşti, România
Teze
În examinare [1] :
- Libertatea de gândire în contextul articolului 9 al Convenției Europene a Drepturilor Omului și al jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului
16 decembrie 2022
Arhiva tezelor:
Acte Normative
