Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2008 / mai /

Algocenozele bazinelor de filtrare de la fabricile de zahăr şi rolul lor în procesul de epurare a apelor reziduale


Autor: Argentin Lungu
Gradul:doctor în biologie
Specialitatea: 03.00.16 - Ecologie
Anul:2008
Conducător ştiinţific: Petru Obuh
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Ecologie şi Geografie
Consultant ştiinţific: Victor Şalaru
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia:

Statut

Teza a fost susţinută pe 14 mai 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 18 septembrie 2008

Autoreferat

Adobe PDF document0.32 Mb / în română

Teza

CZU 582.26:574.58:574.63.2

Adobe PDF document 5.20 Mb / în română
180 pagini

Cuvinte Cheie

alge, algocenoze, taxonomia, ecologia, saprobitate, ecobioindicaţie, ape reziduale, bazine de filtrare

Adnotare

În ecosistemele studiate au fost determinate structura și particularităţile ecologice a comunităţilor algale în dependenţă de anotimpurile anului. Toamna are loc intensificarea vegetării euglenofitelor şi cianofitelor. Primăvara şi vara fiind substituite de către clorococoficee şi diatomee. În BC algocenozele (72 specii) au o stratificare verticală: stratul superior (sub 0-0,2 m) este vegetat de euglenofite, cianofite, clorofite şi diatomee, în stratul mediu (0,3-0,6 m) predomină cianofitele + euglenofitele, stratul inferior (0,6-0,8 m) intransparent este vegetat de bacterii, alge albastre şi euglenofite incolore. În BEB algocenozele ating o diversitate taxonomică maximă (272 specii), cu predominarea clorofitelor, diatomeelor şi euglenofitelor. BA se caracterizează printr-o diversitate taxonomică înaltă (221 specii) a algocenozelor, dar comparativ cu BEB are loc o pauperizare a numărului de specii. A fost observată o stabilizare a algocenozelor, ceea ce nu are loc în BC şi în BEB. Indicele de saprobitate atinge 2,2-2,5. În BA are loc o reducere a numărului de specii indicatoare de saprobitate înaltă. În RE are loc pauperizarea şi restructurarea algocenozelor cu reducerea complexelor limnofile şi predominarea celor reofile şi limnoreofile. În sectorul mediu al rîului Cubolta au fost detectate 161 specii de alge, dintre care 19 n-au fost întîlnite în BFAR. În amonte de confluenţă cu RE, algocenozele au fost prezentate prin 88 specii, cu predominarea clorofitelor, diatomeelor, euglenofitelor. În aval de confluenţă, algocenozele se îmbogăţesc cu 68 taxoni, inclusiv specii de o saprobitate înaltă. Numărul de specii comune pentru rîurile Cubolta şi Căinari este 46, ceea ce indică o similitudine floristică relativ mică (KJ = 0,23), de unde rezultă că apele evacuate de la FZD modifică algocenozele rîului Cubolta. Procesele de autoepurare a apelor reziduale de la FZD au loc în temei cu participarea algelor. Vara productivitatea şi activitatea epuratoare a algelor este mai înaltă decât în alte anotimpuri. În rezultatul activităţii algelor conţinutul de SOD în apele reziduale se reduce de 9-12 ori. A fost analizat procesul de substituire a speciilor stenobionte prin specii euribionte, tolerante la nivelul înalt de poluare a mediului acvatic şi prezenţa multor specii alohtone. Circa 75 specii de alge sunt bioindicatori veritabili ai calităţii apei şi pot recomandate pentru a fi aplicate în monitoringul ecologic pentru analiza expresă a calităţii apei.

Cuprins


CAPITOLUL 1. Reviul literaturii

CAPITOLUL 2. Caracteristica teritoriului cercetat
  • 2.1. Condiţiile fizico-geografice şi hidrologice
  • 2.2. Compoziţia chimică a apei reziduale din BFAR şi r. Cubolta
  • 2.3. Solurile şi vegetaţia spontană
  • 2.4. Regimul termic al apei

CAPITOLUL 3. Materiale şi metode

CAPITOLUL 4. Analiza taxonomică, ecologică şi saprobiologică a algocenozelor din BFAR

  • 4.1. Chlorophyta
    • 4.1.1. Volvocophyceae .
    • 4.1.2. Chlorococcophyceae
    • 4.1.3. Ulotrychophyceae
    • 4.1.4. Conjugatophyceae
  • 4.2. Bacillariophyta
  • 4.3. Euglenophyta
  • 4.4. Cyanophyta …
  • 4.5. Grupele minore de alge
  • 4.6. Substituirile algocenozelor în treptele BFAR
  • 4.7. Analiza dimensională a algelor din BFAR şi rîul Cubolta

CAPITOLUL 5. Productivitatea şi rolul algocenozelor în epurarea apelor reziduale din BFAR
  • 5.1. Productivitatea algocenozelor
  • 5.2. Rolul algocenozelor în epurarea apelor reziduale

CAPITOLUL 6. Caracteristica ecologică şi saprobiologică a algocenozelor din rîurile Cubolta şi Căinari
  • 6.1. Caracteristica generală a rîului Cubolta
  • 6.2. Compoziţia chimică a apei
  • 6.3. Caracteristica taxonomică
  • 6.4. Caracteristica ecologică
  • 6.5. Caracteristica saprobiologică
  • 6.6. Rîul Căinari

CAPITOLUL 7. Sinteza rezultatelor