Nerecurgerea la forţă în sistemul relaţiilor internaţionale
|
StatutTeza a fost susţinută pe 17 mai 2008 în CSSşi aprobată de CNAA pe 23 octombrie 2008 Autoreferat – 0.34 Mb / în românăTezaCZU 341.1 /.8 (043.3)
|
Cuvinte Cheie
principii internaţionale, principiul neagresiunii, organizaţie internaţională, diferend internaţional, agresiune armată, ameninţare cu forţa, legitimă apărare, folosirea forţei, război, securitate internaţională, intervenţie umanitară, paceAdnotare
Ţinând cont de actualitatea şi importanţa temei propuse spre cercetare, obiectivul de bază al lucrării a constat în studierea şi analiza principiului nerecurgerii la forţă în dreptul internaţional precum şi a măsurilor de limitare a recurgerii la forţă, legalitatea şi legitimitatea unor conflicte ori a intenţiei unor state de folosire a forţei. Toate acestea sunt prezentate în contextul mecanismului de realizare a funcţiei de menţinere a păcii şi securităţii internaţionale, atribuită prin Carta ONU exclusiv Consiliului de Securitate. Din această perspectivă au fost examinate exemple concrete oferite de istoria mai apropiată sau mai îndepărtată a exepţiilor admise de la principiul interdicţiei folosirii forţei armate. Însă, dincolo de studiul de caz, am căutat să surprindem particularităţile critice, sub aspectul învăţămintelor care diferenţiază spre exemplu: legitima apărare (art. 51 din Carta ONU) de cea a autorizării exprese sau a unei autorizări implicite din partea Consiliului de Securitate (art. 39-42 din Cartă), încercând să raportăm aceste interpretări la cazuri din practica statelor – unele dintre ele recente şi de importanţă deosebită pentru relaţiile internaţionale.
Noutatea ştiinţifică a lucrării constă în faptul că, în teză, s-a analizat factorul intervenţiei umanitare, determinându-se conţinutul şi limitele ei în cadrul dreptului internaţional. Pentru atingerea acestui scop s-a efectuat un studiu al exemplelor concrete de intervenţii umanitare. Pe acest fundal, elementele faptologice ne-au dat posibilitatea alcătuirii unor judecăţi de valoare, în consens cu realitatea. A fost studiată, fiind expusă propria poziţie vis-à-vis de factorul intervenţiei umanitare şi problema constrângerii internaţionale.
Au fost examinate şi prevederile despre afirmarea şi consolidarea principiului nerecurgerii la folosirea forţei şi a ameninţării cu forţa, regăsite în Actele Constitutive ale altor foruri internaţionale, precum: Organizaţia Statelor Americane, Uniunea Africană, Liga Arabă, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est, Organizaţia GUAM, Organizaţia pentru Cooperare de la Shanghai.
Noutatea ştiinţifică şi valoarea practică a cercetărilor efectuate sunt determinate de scopul şi sarcinile lucrării, de noţiunile şi aprecierile rezultate în urma investigaţiilor realizate, de principalele concluzii şi recomandări propuse spre dezbatere, ca problematică de Lege Ferenda, propuneri pe care le apreciem ca o contribuţie la tema adusă în discuţie.
Cuprins
- 1. Evoluţii juridice şi politice privind consacrarea principiului nerecurgerii la forţă în planul dreptului internaţional
- 2. Conţinutul principiului nerecurgerii la forţă şi la ameninţarea cu forţa ca normă imperativă a dreptului internaţional
- 3. Însemnătatea definirii agresiunii pentru aplicarea nerecurgerii la forţă ca principiu fundamental al dreptului internaţional
CAPITOLUL II - Interzicerea recurgerii la forţă în dreptul internaţional
- 1. Prevederile Cartei ONU în problema interzicerii folosirii forţei
- 2. Situaţii în care dreptul internaţional permite folosirea forţei
- 3. Unele reflecţii asupra interzicerii folosirii forţei dictată de dreptul internaţional
CAPITOLUL III - Organizaţiile internaţionale şi folosirea forţei
- Caracteristicile organizaţiilor internaţionale politico-militare ca subiecte de drept internaţional
- Locul şi rolul organizaţiilor internaţionale cu carater regional în menţinerea păcii şi securităţii internaţionale
- Folosirea forţei de către organizaţiile internaţionale în cadrul sistemului de securitate colectivă creat prin Carta ONU
Referenţi Oficiali
- Florian Coman
doctor în drept, profesor universitar, Bucureşti, România - Augustin Fuerea
doctor în drept, profesor universitar, Bucureşti, România
Teze
În examinare [1] :
- Libertatea de gândire în contextul articolului 9 al Convenției Europene a Drepturilor Omului și al jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului
16 decembrie 2022
Arhiva tezelor:
Acte Normative
