Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2008 / mai /

Studiului fundamental şi aplicativ ale efectelor electroerozive în tehnologiile neconvenţionale


Autor: Pavel Topala
Gradul:doctor habilitat în tehnică
Specialitatea: 05.03.01 - Procedee şi utilaje de prelucrare mecanică şi fizico-tehnică (pe ramuri)
Anul:2008
Consultant ştiinţific: Petru Stoicev
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Tehnică a Moldovei
Instituţia:

Statut

Teza a fost susţinută pe 23 mai 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 19 iunie 2008

Autoreferat

Adobe PDF document0.84 Mb / în română

Teza

CZU 621.0.484.755

Adobe PDF document 8.24 Mb / în română
332 pagini


Cuvinte Cheie

adezivitate, aliaj, electrod, electron, descărcare, electroeroziune, călire, cădere de tensiune, cădere de tensiune anodică, cădere de tensiune catodică, circuit, curent electric, cîmp electrostatic, dielectric, depunere de aliaj, dimensiune efectivă, dispersie, dispozitiv, duritate, durabilitate, fiabilitate, matrice, modificare, ion, ionizare, impuls, interstiţiu, interval, pată electrodică, pată anodică, pată catodică, particulă, pecizie dimensională, pulbere, strat, străpungere, sursă de current, şunt, transformator, tratament termic, uzură

Cuprins


CAPITOLUL I. Stadiul actual privind rezultatele cercetărilor în domeniul aplicării descărcărilor electrice în impuls la prelucrarea materialelor
  • 1.1. Generalităţi
  • 1.2. Analiza influenţei diferitor factori asupra electroeroziunii
  • 1.2.1. Influenţa proprietăţilor materialului asupra efectelor eroziunii electrice
  • 1.2.2. Influienţa mărimii interstiţiului dintre electrozi asupra efectelor electroerozive
  • 1.2.3. Efecte cauzate de cîmpurile magnetice în impuls aplicate asupra interstiţiului
  • 1.3. Influenţa parametrilor tehnologici asupra intensităţii electroeroziunii la prelucrarea dimensională în medii lichide
  • 1.3.1. Influenţa energiei descărcării electrice în impuls asupra volumului de material prelevat la prelucrarea dimensoinală
  • 1.3.2. Influenţa intensităţii curentului asupra productivităţii la prelucrarea dimensională prin electroeroziune
  • 1.3.3. Influenţa duratei descărcărilor electrice în impuls asupra productivităţii la prelucrarea dimensională prin electroeroziune.
  • 1.3.4. Influienţa frecvenţei descărcărilor electrice în impuls asupra productivităţii la prelucrarea dimensională prin electroeroziune
  • 1.3.5. Influenţa parametrilor de natură neelectrică asupra productivităţii prelucrării dimensionale prin electroeroiune
  • 1.3.6. Rolul dielectricului utilizat asupra productivităţii la prelucrarile dimensionale prin electroeroziune
  • 1.4. Constatări recente, teoretice şi experimentale privind fenomenele electroerozive
  • 1.5. Concluzii privind stadiul actual al cercetărilor în domeniul aplicării descărcărilor electrice în impuls la prelucrarea materialelor şi direcţii actuale ale problemei de cercetare
  • 1.5.1. Concluzii privind stadiul actual al cercetărilor în domeniul aplicării descărcărilor electrice în impuls la prelucrarea materialelor
  • 1.5.2.Actualitatea direcţiei de cercetarea
  • 1.5.3.Obiectivele lucrării
CAPITOLUL II. Strategia lucrării
  • 2.1. Strategia experimentului
  • 2.1.1. Parametri de ieşire ale procesului de prelucrare
  • 2.1.2. Factori ce influenţează formarea straturilor de depunere
  • 2.1.3. Parametri de întrare ale procesului tehnologic de formare a straturilor de depunere
  • 2.2 Standul experimental
  • 2.2.1. Descrierea instalaţilor şi echipamentului
  • 2.2.2. Instalaţia „Razread M”
  • 2.2.3. Măsurarea interstiţiului frontal
  • 2.2.4. Reglarea debitului de pulberi
  • 2.3. Determinarea elementelor regimului tehnologic de formare a straturilor de depunere din pulberi metalice obţinute la aplicarea descărcărilor electrice în impuls
  • 2.3.1. Determinarea diametrului craterului cu fază lichidă format pe suprafaţa de prelucrare a piesei la interacţiune cu canalul de plasmă al descărcării electrice în impuls
  • 2.4. Metodica cercetării parametrilor dinamici ai procesului de obţinere a straturilor din pulberi metalice.
  • 2.4.1. Măsurarea parametrilor descărcărilor electrice în impuls.
  • 2.4.2. Determinarea parametrilor electrodinamici a regimului de formare a stratului de depunere.
  • 2.5. Strategia optimizării procesului formării depunerii din pulberi metalice în regim de subexcitare. Etapele realizării experimentului
  • 2.5.1. Factori, valori naturale şi codificate.
  • 2.5.2. Întocmirea matricei de experimentare
  • 2.5.3. Prelucrarea statistico-matematică şi dispersională a rezultatelor experimentale
  • 2.5.4. Modelele matematice ce descriu procesul de formare a depunerii din pulberi metalice cu aplicarea DEI
  • 2.5.5. Analiza modelelor matematice ale debitului de pulberi în procesul de formare a straturilor de depunere.
  • 2.5.6. Optimizarea procesului de depunere a materialelor cu aplicarea descărcărilor electrice în impuls în regim de subexcitare
  • Concluzii
CAPITOLUL III. Interacţiunea canalului de plasmă cu suprafeţele electrozilor, particulele de pulberi şi mediul de lucru.
  • 3.1. Amorsarea şi dezvoltarea canalului de plasmă în interstiţiu.
  • 3.2. Distrubuţia energiei în interstiţiu la aplicarea tehnologică a descărcărilor electrice în impuls.
  • 3.3. Încălzirea şi topirea suprafeţelor electrozilor la interacţiune cu canalul de plasmă al descărcării electrice în impuls
  • 3.4. Petele electrodice - surse punctiforme de căldură la aplicarea descărcărilor electrice în impuls în scopuri tehnologice.
  • 3.5. Stabilirea valorii critice necesare a curentului descărcării electrice în impuls pentru formarea fazei licide a materialului suprafeţei prelucrate.
  • 3.6. Cantitatea de sarcină ce a parcurs interstiţiul la o descărcare electrică în impuls ca factor determinativ al prelevării de masă a materialului electrodului-piesă .
  • Concluzii.
CAPITOLUL IV. Modificarea microgeometriei suprafeţelor pieselor cu aplicarea descărcărilor electrice în impuls.
  • 4.1. Cercetări teoretice şi experimentale privind perturbarea suprafeţelor metalului lichid în cîmp electric.
  • 4.2. Tipuri de cratere obţinute la prelucrarea suprafeţelor cu aplicarea descărcărilor electrice în impuls.
  • 4.3. Perturbarea suprafeţei metalului lichid în cîmpuri electrictrice create de jeturile de plasmă.
  • 4.4. Dezvoltarea perturbaţiilor pe suprafaţa metalului lichid în condiţiile descărcării electrice în impuls
  • 4.5. Modelul fizic al procesului electroeroziunii.
  • 4.6. Procedeu de extragere a meniscurilor din suprafeţele electrozilor cu aplicarea descărcărilor electrice în impuls
  • 4.6.1. Stabilirea condiţiilor de apariţie a fazei lichide necesare pentru extragerea meniscurilor.
  • 4.7. Unele rezultate ale cercetărilor experimentale prvind extragerea meniscurilor pe suprafeţele pieselor executate din diferite meteriale.
  • Concluzii
CAPITOLUL V. Tehnologii de formare a straturilor de depunere din pulberi cu aplicarea descărcărilor electrice în impuls
  • 5.1. Cercetări tehnologice privind formarea straturilor de depunere prin descărcări electrice cu rupere de contact
  • 5.1.1. Formarea straturilor de depunere din materiale compacte prin descărcări electrice cu rupere de contact.
  • 5.1.2. Cercetări tehnologice privind formarea straturilor de depunere din pulberi metalice prin descărcări electrice cu rupere de contact
  • 5.2. Cercetări tehnologice privind formare a depunerilor din pulberi metalice prin descărcări electrice în regim de subexcitare.
  • 5.2.1. Variaţia intensităţii masice de formare a depunerilor din pulberi metalice în funcţie de mărimea interstiţiului pentru diferite materiale.
  • 5.2.2. Variaţia intensităţii masice de formare a depunerilor din pulberi metalice în funcţie de debitul de pulberi pentru diferite materiale.
  • 5.2.3. Variaţia intensităţii masice de formare a depunerilor din pulberi metalice în funcţie de energia degajată în interstiţiu.
  • 5.2.4. Variaţia intensităţii masice de formare a depunerilor din pulberi metalice în funcţie de mărimea razei particulei de pulberi metalice
  • 5.2.5. Variaţia intensităţii masice de formare a depunerilor din pulberi metalice în funcţie de frecvenţa descărcărilor electrice.
  • 5.2.6. Variaţia intensităţii masice de formare a depunerilor din pulberi metalice în funcţie de timpul specific de prelucrare.
  • 5.3. Grosimea straturilor de depunere formate din pulberi metalice prin electroeroziune.
  • 5.4. Procedeu de depunere a straturilor din pulberi metalice pe suprafeţe plane
  • 5.4.1. Descrierea echipamentul tehnologic
  • 5.4.2. Stabilirea parametrilor de lucru la formarea depunerilor din pulberi pe suprafeţe plane cu aplicarea DEI
  • Concluzii.
CAPITOLUL VI. Tehnologii de tratare termică şi chimico-termică superficială a pieselor la interacţiune cu canalul de plasmă al descărcărilor electrice în impuls
  • 6.1. Transferul de masă în faza solidă şi procesele de difuzie în straturilre de suprafaţă ale pieselor la interacţiunea lor cu plasma canalului descărcării electrice în impuls
  • 6.2. Stabilirea condiţiilor de tratare termică şi chimico-termică superficială a pieselor, cu aplicarea descărcărilor electrice în impuls.
  • 6.3. Procedeu de tratare termică a suprafeţelor pieselor executate din oţeluri de construcţie şi aliajele titanului
  • 6.4. Procedeu de oxidare superficială a pieselor cu aplicarea descărcărilor electrice în impuls.
  • 6.5. Rezultatele cercetărilor experimentale privind obţinerea straturilor de oxizi.
  • 6.5.1. Grosimea straturilor formate în funcţie de regimul de prelucrare
  • 6.5.2. Stabilirea unor proprietăţi ale straturilor de oxizi formate cu aplicarea descărcărilor electrice în impuls
  • Concluzii
CAPITOLUL VII. Contribuţii privind conceperea, proiectarea şi realizarea utilajelor şi dispozitivelor tehnologice de prelucrare.
  • 7.1. Generatorul de impulsuri bipolare de curent aplicat la tratarea termică şi chimico-termică a suprafeţelor pieselor cu aplicarea descărcărilor electrice în impuls
  • 7.1.1. Sursa de alimentare pentru tratarea termică şi termo-chimică a suprafeţelor prin descărcări electrice în impuls.
  • 7.2. Generatoare de impulsuri monopolare de curent aplicate la formarea depunerilor şi modificarea microgeometriei suprafeţelor pieselor.
  • 7.3 Contribuţii privind proiectarea şi elaborarea dispozitivului de dozare a pulberii.
  • 7.3.1 Conceperea şi proiectarea dispozitivului de dozare.
  • 7.3.2. Cercetări experimentale privind influenţa numărului de granule magnetice asupra debitului pulberii din dozator
  • 7.3.3. Influenţa mărimii vectorului inducţiei electromagnetice B asupra debitului de pulbere din dozator.
  • 7.3.4. Determinare erorii de dozare.
  • 7.4. Electrozi şi medii aplicate la tratarea cimico-termică a suprafeţelor pieselor
  • cu aplicarea descărcărilor electrice în impuls.
  • 7.5. Instalaţia de deformare a straturilor de depunere din pulberi de tipul “Razread-3”.
  • Concluzii
CAPITOLUL VIII. Proprietăţi funcţionale ale straturilor formate prin diferite procedee de prelucrare.
  • 8.1. Stabilirea proprietatilor de structura metalografica-compoziţie chimică- microduritate ale straturilor de depunere
  • 8.2. Proprietăţile antipriză a straturilor de depunere din bronzuri realizate pe suprafeţele pieselor executate din titan şi aliajele lui
  • 8.3. Stabilirea rezistenţei la uzură a straturilor obţinute din pulberi de carburi metalice
  • 8.4. Proprietati anticoroziune ale straturilor de protectie formate pe suprfeţele pieselor executate din titan şi aliajele lui
  • 8.5. Proprietăţile straturilor de oxizi formate pe suprfeţele plane ale pieselor executate din oţeluri de construcţie
  • 8.6. Aplicarea straturilor de depunere formate prin metoda electroeroziunii la sporirea durabilităţii sculelor.