Acţiunea cardioprotectoare a statinelor la pacienţii cu risc cardiovascular important aflaţi sub tratament cu antracicline
|
StatutTeza a fost susţinută pe 10 iunie 2008 în CSSşi aprobată de CNAA pe 18 septembrie 2008 Autoreferat – 0.36 Mb / în românăTezaCZU 616.12-085:615.27.4:615.277.3
|
Cuvinte Cheie
cardiomiopatie antraciclinică, cardioprotecţie, cardiotoxicitate, chimioterapie, doxorubicină, funcţia cardiacă, lipide serice, risc cardiovascular, statineAdnotare
În lucrare a fost descris studiul clinico-experimental dedicat evaluării efectelor cardioprotectorii ale pravastatinei la pacienţii care administrează chimioterapie cu component cardiotoxic antraciclinic şi în modelele experimentale de cardiomiopatie antraciclinică. Studierea funcţiei ventriculare pe cord izolat a demonstrat dereglări profunde ale activităţii diastolice şi sistolice induse de doxorubicină – unei din cele mai efective şi cardiotoxice antracicline. Administrarea concomitentă de pravastatină a rezultat prin prezervarea efectivă a funcţiei cardiace.
În cadrul compartimentului clinic au fost estimaţi indicatorii activităţii cardiace prin electro- şi ecocardiografie, activitatea serică a CFK-MB, componentele lipidogramei serice şi eficacitatea tratamentului antineoplazic la 78 pacienţi cu limfom nonhodgkin limfoblastic, aflaţi sub tratament cu antracicline în componenţa programului standard de chimioterapie CHOP. După 6 luni de supraveghere, în grupurile fără coadministrare de pravastatină au fost identificate tulburări ale funcţiei cardiace induse de antracicline. La ¼ din pacienţii grupului de control (cu risc mic de complicaţii cardiace) s-a dezvoltat disfuncţie diastolică tip „afectarea relaxării”. În grupul II (cu risc cardiovascular important) s-a estimat prograsarea disfuncţiei diastolice şi afectarea contractilităţii ventriculare: diminuarea elocventă a fracţiei de ejecţie şi fracţiei de scurtare, reducerea timpului de ejecţie. Majorarea autentică a indicelui Tei denotă agravarea disfuncţiei cardiace. Ameliorare semnificativă a activităţii cardiace a fost apreciată în grupul III (cu risc cardiovascular important şi administrare simultană de pravastatină în doză de 20 mg/zi): majorarea fracţiei şi timpului de ejecţie, diminuarea indicelui Tei, reducerea dublă a numărului de pacienţi cu o diastolă afectată.
Prelungirea intervalului QT determinată de tratamentul cu antracicline a fost semnalată în ambele grupuri fără statină. În grupul II, cota de pacienţi cu QT patologic s-a dublat. În grupul, care a administrat pravastatină intervalul QT s-a normalizat în ⅔ cazuri.
Activitatea serică a CFK-MB a atins majorare elocventă în grupul de control după 3 luni de supraveghere şi după 6 luni – în grupul II, la pacienţii cu doze sumare de doxorubicină mai înalte. În grupul III s-a reuşit preîntâmpinarea creşterii activităţii CFK-MB.
Expresia clinică a cardiotoxicităţii antraciclinice a fost agravarea sau apariţia patologiei cardiovasculare la 42,9% din pacienţii grupului II. Astfel, clasa funcţională de insuficienţă cardiacă (NYHA) a crescut în 31,4% cazuri. În grupul III, administrarea concomitentă de pravastatină a determinat ameliorarea evoluţiei patologiei preexistente în 21,4% cazuri, iar efectul hipolipidemic a cauzat reducerea semnificativă a riscului cardiovascular global la 36% din pacienţii acestui grup.
Evaluarea eficacităţii antitumorale a chimioterapiei în grupurile de studiu nu a demonstrat evidenţe concludente despre influenţa statinei asupra acesteia.
Ameliorarea funcţiei cardiace cu ajutorul statinelor a fost obţinută în numeroase studii. Rezultatele notate sânt, probabil, bazate pe efectele pleiotrope ale statinelor: antioxidant, antiinflamator, imunomodulator, endotelioprotector etc., totalitatea cărora asigură beneficiul cardioprotector al pravastatinei, inclusiv în cadrul cardiotoxicităţii antraciclinice.
Cuprins
- 1.1 Noţiuni generale despre inhibitorii HMG-CoA-reductazei
- 1.1.1 Clasificarea şi mecanismul de acţiune
- 1.1.2 Efectele pleiotrope
- 1.1.3 Reacţii adverse şi siguranţa în tratamentul cu statine
- 1.2 Rolul statinelor în cardioprotecţie
- 1.2.1 Evidenţe clinice ale cardioprotecţiei cu statine în patologia cardiovasculară non-ischemică
- 1.2.2 Cardiotoxicitatea doxorubicinică: epidemiologie, mecanisme şi manifestări
- 1.2.3 Atenuarea manifestărilor cardiotoxicităţii doxorubicinice cu ajutorul statinelor
CAPITOLUL 2. Materiale şi metode de investigare
- 2.1 Materiale şi metode de cercetare experimentală
- 2.2 Caracteristica clinică a pacienţilor investigaţi
- 2.3 Metodele de investigare ale pacienţilor
CAPITOLUL 3. REzultatele investigaţiilor proprii
- 3.1 Acţiunea pravastatinei asupra funcţiei cordului izolat compromise prin doxorubicină
- 3.2 Caracteristica clinică şi paraclinică a pacienţilor la sfârşitul studiului
- 3.2.1 Consecinţe clinice ale chimioterapiei cu component antraciclinic.
- 3.2.2 Eficacitatea programului chimioterapic
- 3.2.3 Rezultatele monitorizării efectelor hepatotoxic şi miopatic
- 3.2.4 Repercusiuni asupra unor parametri biochimici serici
- 3.3 Influenţa programului chimioterapic asupra cordului.
- 3.3.1 Modificări ale parametrilor ecocardiografici condiţionate de chimioterapie
- 3.3.2 Modificări electrocardiografice instalate la pacienţii aflaţi sub tratament cu antracicline
- 3.3.3 Evidenţe biochimice ale leziunii integrităţii cardiomiocitare
- 3.4 Acţiunea tratamentului cu pravastatină asupra cordului
- 3.4.1 Influenţa tratamentului combinat cu statină asupra indicilor ecografici ai funcţiei cardiace.
- 3.4.2 Dinamica datelor electrocardiografice ulterioară asocierii statinei la chimioterapie.
- 3.4.3 Efectul pravastatinei asupra integrităţii cardiomiocitului supus agresiunii doxorubicinice.
- 3.5 Modificările spectrului lipidic seric pe parcursul chimioterapiei şi efectul hipolipemiant al pravastatinei.
CAPITOLUL 4. Capitol rezumativ
Referenţi Oficiali
- Iurie Chelea
doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Instituţia medico-sanitară publică Institutul Oncologic - Valeriu Revenco
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Teze
În examinare [1] :
- Impactul clinic și social al artritei psoriazice
16 martie 2023
Arhiva tezelor:
Acte Normative
