Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Acreditarea organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării


Articolul 96. Comisia de acreditare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării

(1) Evaluarea şi acreditarea organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării se efectuează de Comisia de acreditare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării (în continuare – Comisia de acreditare).

(2) Membrii Comisiei de acreditare, reprezentanţi ai Academiei de Ştiinţe şi ai instituţiilor de învăţămînt superior, se înaintează doar pentru un termen, din rîndul personalităţilor ştiinţifice, a căror competenţă şi al căror înalt profesionalism în domeniile ştiinţifice şi tehnologice sînt notorii.

(3) Comisia de acreditare funcţionează în baza Regulamentului acreditării organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, expus în anexa nr.1.

(4) Comisia de acreditare se convoacă în şedinţă de cel puţin 7 ori pe an din iniţiativa preşedintelui Consiliului Naţional sau la cererea a cel puţin 1/3 din membrii săi.

(5) Şedinţa Comisiei de acreditare este deliberativă dacă la ea participă cel puţin 2/3 din membri. Hotărîrile acestei comisii se adoptă cu votul majorităţii celor prezenţi.

Articolul 97. Funcţiile şi atribuţiile Comisiei de acreditare

Comisia de acreditare:

  1. organizează şi efectuează evaluarea şi acreditarea organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării;
  2. organizează consfătuiri, conferinţe şi alte manifestări în problemele acreditării organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării;
  3. analizează activitatea întregului sistem de acreditare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării;
  4. prezintă spre aprobare Consiliului Naţional componenţa nominală a comisiilor specializate;
  5. emite hotărîri asupra acreditării organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării;
  6. eliberează certificate de acreditare organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării;
  7. participă la elaborarea propunerilor referitoare la direcţiile strategice ale sferei ştiinţei şi inovării;
  8. participă la elaborarea şi realizarea politicii şi a strategiei statului în domeniul acreditării organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării.

Articolul 98. Criteriile generale de evaluare a activităţii organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării

(1) Criteriile generale de evaluare a activităţii organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării sînt:

  1. corespunderea activităţii organizaţiei direcţiilor strategice ale sferei ştiinţei şi inovării, impactul rezultatelor acestei activităţi asupra economiei naţionale şi dezvoltării ştiinţei mondiale;
  2. nivelul ştiinţific şi competitiv al rezultatelor activităţii;
  3. aplicabilitatea şi gradul de valorificare a rezultatelor activităţii;
  4. competenţa profesională a personalului şi prestigiul acestuia pe plan ştiinţific;
  5. baza tehnico-materială;
  6. situaţia economico-financiară a organizaţiei;
  7. pregătirea cadrelor ştiinţifice de calificare înaltă;
  8. colaborarea cu organizaţii similare din ţară şi străinătate.

(2) Obiectivele şi metodologia evaluării şi acreditării organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării sînt prevăzute în Regulamentul acreditării organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării.

Articolul 99. Cerinţele acreditării

(1) De dreptul la acreditare beneficiază organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.

(2) Pentru a fi acreditată, organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

  1. să consemneze cu rigurozitate volumul activităţii din sfera ştiinţei şi inovării în planurile, în dările de seamă şi în publicaţiile ştiinţifice ori să le găsească o altă confirmare obiectivă;
  2. să aibă un consiliu ştiinţific;
  3. să dispună de spaţii proprii, primite în folosinţă sau în arendă, adecvate procesului de cercetare, precum şi de servicii auxiliare, suficiente pentru desfăşurarea genurilor de activitate;
  4. personalul său scriptic să cuprindă cel puţin 13 doctori şi doctori habilitaţi;
  5. să nu aibă restanţe la salarizarea personalului şi la plata serviciilor;
  6. să asigure alocarea a cel puţin 20% din bugetul său (indiferent de sursa finanţării) pentru achiziţionarea de echipament ştiinţific, acoperirea cheltuielilor de specializare, stagiere, instruire, cooperare tehnico-ştiinţifică, participare la simpozioane, conferinţe, congrese, expoziţii şi de detaşare a personalului pentru schimb de experienţă;
  7. să editeze o revistă ştiinţifică periodică ai cărei autori să fie în proporţie de cel puţin 20% din străinătate.

Articolul 100. Procesul de acreditare

(1) Procesul de acreditare are următoarele etape:

  1. autoevaluarea;
  2. evaluarea;
  3. emiterea deciziei asupra acreditării.

(2) Organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării sînt supuse acreditării:

  1. conform hotărîrii Consiliului Naţional, în cazul organizaţiilor finanţate de la bugetul de stat;
  2. conform cererii solicitantului, în cazul membrului afiliat al Academiei de Ştiinţe.

(3) Organizaţiile de drept public din sfera ştiinţei şi inovării, precum şi cele cu capital de stat majoritar, se supun evaluării şi acreditării în mod obligatoriu, iar organizaţiile de drept privat şi cele obşteşti – la solicitare.

(4) Hotărîrea Comisiei de acreditare asupra acreditării organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării devine definitivă după ce este semnată de preşedintele Consiliului Naţional şi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(5) Organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării acreditată poate deveni:

  1. membru instituţional al Academiei de Ştiinţe, ceea ce presupune finanţarea integrală de la bugetul de stat a activităţii ei din sfera ştiinţei şi inovării;
  2. membru de profil al Academiei de Ştiinţe, ceea ce presupune finanţarea integrală, prin concurs, de la bugetul de stat, a activităţii sale de cercetare fundamentală şi finanţarea parţială, prin concurs, de la bugetul de stat, a cercetărilor aplicate, acordîndu-se prioritate proiectelor cu o pondere mai mare de cofinanţare din mijloacele extrabugetare proprii şi din alte surse;
  3. membru afiliat al Academiei de Ştiinţe, ceea ce îi permite să participe la concursurile de proiecte şi programe ale Academiei de Ştiinţe pentru obţinerea finanţării din mijloacele bugetului de stat în proporţie de pînă la 40% din costul proiectului, cu condiţia cofinanţării.

(6) În termen de 10 zile după eliberarea certificatului de acreditare, secretarul ştiinţific general al Academiei de Ştiinţe eliberează organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării certificat de membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (anexa nr.2), în care se indică statutul organizaţiei (membru instituţional, membru de profil, membru afiliat), apartenenţa ei la o secţie a Academiei de Ştiinţe.

(7) Reevaluarea şi reacreditarea organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării se efectuează: la un interval de cel mult 5 ani; în cazul modificării genului de activitate; la solicitarea ei.

(8) Acreditarea unei noi organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării a Academiei de Ştiinţe se va efectua după 3 ani de la data emiterii hotărîrii Consiliului Suprem privind înfiinţarea ei în conformitate cu legislaţia.

(9) Organizaţiile de drept privat din sfera ştiinţei şi inovării, precum şi organizaţiile obşteşti din această sferă pot solicita acreditare doar după 3 ani de la înregistrarea lor în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 101. Consecinţele neacreditării

(1) Organizaţia de drept public din sfera ştiinţei şi inovării care a pretins la statutul de membru instituţional al Academiei de Ştiinţe şi nu este acreditată îşi sistează activitatea. Lichidarea sau reorganizarea organizaţiei neacreditate este reglementată de legislaţia în vigoare.

(2) Organizaţia de drept public din sfera ştiinţei şi inovării finanţată de la bugetul de stat care a pretins la statutul de membru de profil şi nu este acreditată în termenul stabilit de prezentul cod este privată de dreptul de a primi în continuare alocaţii bugetare pentru activitate în sfera ştiinţei şi inovării.

(3) Pentru organizaţia de drept privat din sfera ştiinţei şi inovării sau pentru organizaţia obştească din această sferă care pretinde la statutul de membru afiliat al Academiei de Ştiinţe neacreditarea nu are nici o consecinţă.

(4) Dreptul la pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare îl au doar organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării acreditate. Consiliul Naţional asigură transferul doctoranzilor, postdoctoranzilor şi competitorilor din organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării neacreditată în cadrul unei alte organizaţii, acreditate, în corespundere cu specialitatea din nomenclator.

Articolul 102. Asigurarea financiară a activităţii de acreditare

(1) Activitatea Comisiei de acreditare este finanţată, în cazul organizaţiilor de drept public din sfera ştiinţei şi inovării, din mijloace transferate de acestea la un cont trezorerial extrabugetar, iar în cazul organizaţiilor de drept privat şi celor obşteşti – din surse proprii.

(2) Cuantumul plăţii pentru serviciile de evaluare şi acreditare se stabileşte în funcţie de cheltuielile de prestare a acestora şi se aprobă de Guvern.