Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2009 / iunie /

Decadenţa în literatura română


Autor: Ciubotaru Adrian
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.01.01 - Literatura română
Anul:2009
Conducător ştiinţific: Mihai Cimpoi
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie al AŞM
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 26 iunie 2009 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 1 octombrie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.17 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Decadenţă, decadentism, decadent, simbolist, simbolism, estetism, modernist, modernism, modernitate, clasic, clasicism, romantic, romantism, postromantism, fin de siècle, artă pentru artă, spleen, revoltă, rafinament, artificiu, artificiozitate.

Adnotare

Lucrarea cercetează apariţia, manifestarea şi dezvoltarea fenomenului estetic al decadenţei, implicit, al ideilor şi formelor poetice ale decadentismului european, în operele scriitorilor români de orientare postromantică, antitradiţionalistă, modernizantă şi estetizantă de la sfîrşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea (Alexandru Macedonski, Ştefan Petică, George Bacovia, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Mateiu I.

Caragiale ş.a.). Totodată, este urmărit şi procesul de constituire a unei mentalităţi literarartistice fin de siècle în literatura română din epocă, plecînd de la textele ştiinţifice sau publicistice (studii, cronici, manifeste etc.) inserate în paginile revistelor de specialitate, în cărţi de critică şi de istorie literară, în culegeri de eseuri şi articole semnate de autorii perioadei în cauză.

Decadenţa este prezentată ca un fenomen complex şi de o importanţă crucială pentru evoluţia conceptului modern de literatură atît în contextul artei, gîndirii şi literaturii occidentale, cît şi în contextul artei şi literaturii româneşti. În teză sînt prezentate şi analizate etapele principale ale evoluţiei ideii de decadenţă, a curentului şi a poeticii decadentiste, de la origini pînă la începutul secolului al XX-lea. Deşi în zorii literaturii moderne româneşti decadentismul (ca şi parnasianismul, estetismul, simbolismul şi alte curente) este, în cea mai mare parte, un produs al imitaţionismului (conform teoriei lui Eugen Lovinescu), lucrarea de faţă identifică, totuşi, în istoria culturii, a filozofiei şi a artei naţionale o serie de precursori autohtoni ai ideilor decadente (Dimitrie Cantemir, cu teoria creşterii/ descreşterii aplicată la istoria otomană, critica filfizonului/ dandy-ului în operele paşoptiştilor, viziunea lui Constantin Dobrogeanu-Gherea asupra decepţionismului ş.a.).

Teza propune un punct de vedere polemic asupra perioadei literare studiate. Este reconsiderată, paţial, teoria clasică lovinesciană asupra caracterului exclusiv simbolist al primului modernism românesc, iar mai multe contribuţii teoretice pînă nu demult ignorate sau neglijate sînt readuse în dezbaterea istorico-literară. În acelaşi timp, se încearcă o reinterpretare a literaturii din epocă dintr-un unghi estetic decadentist.