Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2009 / august /

Reglementarea constituţională a delegării legislative în Republica Moldova şi România (studiu juridico-comparat)


Autor: Lungeanu Neculai
Gradul:doctor în drept
Specialitatea: 12.00.02 - Drept public(cu specificarea: constituţional, administrativ, poliţienesc, militar, financiar, vamal, informaţional, ecologic); organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept
Anul:2009
Conducător ştiinţific: Victor Balmuş
doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Institutul de Istorie al AŞM
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 28 august 2009 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 5 noiembrie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.34 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Constituţie, legislativ, funcţie legislativă, proces legislativ, acte legislative, acte subrogate legii, delegare, delegat, delegant, proces de delegare legislativă, delegare legislativă, legislaţie delegată, lege specială de abilitare, acte normative cu forţa juridică a legii, decrete-lege, lege-cadru, ordonanţe, ordonanţe de urgenţă

Adnotare

Lucrarea reprezintă un studiu juridico-comparat privind aspectele teoretice şi practice ale delegării legislative, reglementate prin dispoziţiile constituţionale ale Republicii Moldova, României şi altor state, argumentarea căilor de perfecţionare a legislaţiei Republicii Moldova şi României în domeniul delegării legislative.

Autorul şi-a focusat cercetările asupra următoarelor obiective: analiza teoretică generală a delegării legislative ca activitate legislativă şi determinarea dimensiunilor acestei noţiuni; identificarea conţinutului instituţiei delegării legislative; determinarea cauzelor apariţiei instituţiei delegării legislative din punct de vedere al experienţei istorice; studiul juridico-comparat a instituţiei delegării legislative în diferite state ale lumii, Republica Moldova şi România; efectuarea clasificării metodelor delegării legislative; investigarea ştiinţifică a procesului delegării legislative şi fazelor lui; examinarea aspectele teoretice ale particularităţilor actelor delegării legislative şi a corelaţiei cu actele legislative; aprobarea de către Parlament a actelor delegării legislative şi/sau asigurarea controlului asupra activităţii legislative a Guvernului; examinarea particularităţilor delegării legislative în statele modelului Westminster şi modelului continental; argumentarea concluziilor şi propunerilor de perfecţionare a instituţiei delegării legislative în perioada contemporană, în vederea asimilării sau neacceptării experienţei europene şi internaţionale în acest domeniu.

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute de autor rezidă în elaborarea unei noi definiţii ale delegării legislative; argumentarea corespunderii delegării legislative principiului separaţiei puterilor; elucidarea neajunsurilor clasificării metodelor de delegare legislativă şi propunerea unei noi variante de clasificare a metodelor delegării legislative; determinarea particularităţilor şi trăsăturilor comune actelor delegării legislative cu puterea juridică de lege şi actelor normative subrogate legii; elucidarea fazelor delegării legislative: iniţierea şi determinarea condiţiilor, inclusiv a indispensabilităţii aplicării principiului separaţiei puterilor în stat; adoptarea actului privind delegarea legislativă; adoptarea actului delegare legislativă; aprobarea şi controlul actului de delegării legislative cu forţa juridică a legii; efectuarea analizei juridico-comparative şi evidenţierea particularităţilor procesului delegării legislative: după modelul Westminster şi modelul continental; determinarea particularităţilor procesului delegării legislative; elaborarea propunerilor de lege ferenda privind perfecţionarea şi eficientizarea instituţiei delegării legislative în Republica Moldova şi România în condiţiile contemporane.

Cuprins


1. Aspecte teoretice ale delegării legislative
  • 1.1. Etimologia şi conceptul delegării legislative
  • 1.2. Geneza delegării legislative
  • 1.2.1. Dimensiunea temporală a instituţiei delegării legislative
  • 1.2.2. Delegarea legislativă – negare a separaţiei puterilor sau consecinţă a colaborării puterilor în stat?
  • 1.3. Evoluţia instituţiei delegării legislative
  • 1.4. Metodele delegării legislative

2. Fazele procesului delegării legislative
  • 2.1. Condiţiile delegării legislative şi iniţierea procesului delegării legislative
  • 2.2. Subiecţii abilitaţi în domeniul delegării legislative
  • 2.3. Procedura şi conţinutul actelor delegării legislative
  • 2.4. Adoptarea actelor delegării legislative
  • 2.5. Controlul asupra exercitării delegării legislative

3. Diversitatea modelelor delegării legislative
  • 3.1. Modelul anglo-saxon (Westminster) al delegării legislative
  • 3.2. Particularităţile modelului continental al delegării legislative
  • 3.3. Evoluţia instituţiei delegării legislative în România
  • 3.4. Perspectivele delegării legislative în Republica Moldova

Sinteza rezultatelor obţinute