Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2010 / mai /

Estimarea riscului asociat iradierii populaţiei Republicii Moldova şi posibilităţi de reducere a impactului pe sănătate


Autor: Вahnarel Ion
Gradul:doctor habilitat în medicină
Specialitatea: 14.00.07 - Igienă
Anul:2010
Consultant ştiinţific: Nicolae Opopol
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
CSS: DH 50-14.00.07
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"

Statut

Teza a fost susţinută pe 12 mai 2010 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 3 iunie 2010

Autoreferat

Adobe PDF document0.51 Mb / în română

Cuvinte Cheie

accident nuclear, doză, efecte medico-biologice, impact, iradiere, participanţi la diminuarea consecinţelor accidentului nuclear de la Cernobîl şi descendenţii lor, radiaţii ionizante, radioactivitate, radioprotecţie, risc

Adnotare

Structura tezei: introducere, 5 capitole, concluzii, recomandări practice, bibliografia din 217 surse, 217 pagini de text de bază, 31 de figuri, 73 de tabele. Rezultatele obţinute sînt publicate în peste 70 de lucrări ştiinţifice.

Lucrarea elucidează problemele igienei radiaţiilor şi radioprotecţiei. Obiectivele cercetării sînt: determinarea conţinutului de radionuclizi în componentele mediului ambiant; calcularea şi estimarea dozelor colective şi a nivelului de iradiere a populaţiei; investigarea impactului asociat radiaţiilor ionizante la diferite nivele de organizare biologică; evaluarea consecinţelor expunerii populaţiei Republicii Moldova la iradierea ionizantă determinată de accidentul nuclear de la Cernobîl; estimarea riscului mediu anual asociat iradierii populaţiei; elaborarea măsurilor complexe şi adecvate de radioprotecţie a populaţiei Republicii Moldova.

Lucrarea vine în premieră cu un studiu complex de estimarea riscului asociat iradierii populaţiei şi de elaborarea măsurilor ştiinţifice argumentate pentru reducerea impactului radiaţiilor ionizante asupra sănătăţii. Rezultatele studiilor au permis elaborarea unui sistem optim de monitorizare igienico-radiologică şi a cartogramelor conţinutului de radionuclizi artificiali. Evaluarea nivelului reacţiilor imunologice ale persoanelor expuse la radiaţii ionizante a dat posibilitatea de a stabili corelaţia dintre tipul răspunsului imun şi manifestarea clinică a patologiilor. Au fost depistate aberaţii radiosensibile ale cariotipului, au fost obţinute date noi privind morbiditatea, inclusiv prin cancer, printre participanţii la diminuarea consecinţelor accidentului nuclear de la Cernobîl şi descendenţii lor. A fost cuantificat riscul asociat iradierii populaţiei Republicii Moldova. Se propune un complex de măsuri adecvate de radioprotecţie pentru reducerea sau eliminarea (unde e posibil) a riscului asociat iradierii populaţiei.

Studiul se încadrează în principiile de cercetare ale igienei radiaţiilor şi radioprotecţiei şi сorespunde rigorilor Politicii Naţionale de Sănătate. Materialele cercetărilor se utilizează în activitatea ştiinţifică şi practică, în procesul didactic, în standardizarea metodelor de studiu, în elaborarea şi modificarea actelor normative şi măsurilor de diminuare a iradierii persoanelor expuse profesional, în optimizarea asistenţei medicale şi de recuperare şi pot servi drept suport de referinţă pentru cercetările ulterioare în domeniu. Au fost elaborate şi implementate un set de acte legislative, normative, metodice şi manualul „Igiena Radiaţiilor”.

Cuprins


INTRODUCERE
  • Descrierea situaţiei din domeniu şi identificarea problemelor de cercetare
  • Metodologia cercetării ştiinţifice
  • Noutatea şi originalitatea ştiinţifică
  • Semnificaţia teoretică
  • Valoarea aplicativă a lucrării
  • Rezultatele ştiinţifice principale înaintate spre susţinere
  • Implementarea rezultatelor ştiinţifice
  • Aprobarea rezultatelor ştiinţifice
  • Publicaţii la tema tezei
  • Volumul şi structura lucrării

1. IRADIEREA POPULAŢIEI CA FACTOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA PUBLICĂ
  • 1.1. Caracteristica igienico-radiologică generală
  • 1.2. Caracteristica de lungă durată a spaţiului dintre rîurile Prut şi Nistru
    • 1.2.1. Iradierea asociată radiaţiei cosmice
    • 1.2.2. Radiaţia gama terestră
    • 1.2.3. Сoncentraţiile radionuclizilor naturali în sol
    • 1.2.4. Debitul dozei absorbite în aer
    • 1.2.5. Radionuclizii naturali de viaţă lungă
    • 1.2.6. Descendenţii de viaţă scurtă ai Rn-222 şi Rn-220
  • 1.3. Caracteristica igienico-radiologică, condiţionată de accidentul nuclear de la Cernobîl
  • 1.4. Caracteristica igienico-radiologică actuală a spaţiului dintre rîurile Prut şi Nistru
  • 1.5. Efectele medico-biologice asociate radiaţiilor ionizante
  • 1.6. Probleme stringente în domeniul Igienei Radiaţiilor şi al Radioprotecţiei populaţiei
  • 1.7. Concluzii la capitolul 1

2. ORGANIZAREA STUDIULUI, MATERIALE ŞI METODE.
  • 2.1. Principiile abordării problemei şi metodele aplicate în investigaţii
  • 2.2. Metodele de cercetare
    • 2.2.1. Metodele de dozimetrie generală
    • 2.2.2. Metode de dozimetrie individuală
    • 2.2.3. Metode de radiometrie
    • 2.2.4. Metode de radiochimie
    • 2.2.5. Metode de gama-spectrometrie
    • 2.2.6. Metode de calcul al dozei medii efective anuale şi metode de calcul a dozei colective
    • 2.2.7. Metode de înregistrare a aberaţiilor cromozomiale
    • 2.2.8. Metode imunologice şi citogenetice
    • 2.2.9. Metode clinice
    • 2.2.10.Metode epidemiologice
    • 2.2.11. Prelucrarea statistică
    • 2.2.12. Obiectele şi volumul de studiu
  • 2.3. Concluzii la capitolul 2.

3. ESTIMAREA NIVELULUI DE IRADIERE A POPULAŢIEI REPUBLICII MOLDOVA
  • 3.1. Estimarea igienică a nivelului iradierii de la sursele naturale (cosmice, terestre, prin ingestie, prin inhalare)
  • 3.2. Estimarea igienică a nivelului iradierii de la sursele artificiale tehnogene (medicină, industrie, agricultură, construcţii, transport, ştiinţă, etc.)
  • 3.2.1. Iradierea pacientului în cursul diferitelor proceduri de radiodiagnostic.
  • 3.2.2. Componenta nonbenefică a iradierii medicale
  • 3.2.3. Iradierea asociată medicinii nucleare diagnostice.
  • 3.2.4. Iradierea medicală terapeutică
  • 3.2.5. Rezultatele monitoringului dozimetric individual al persoanelor expuse profesional în Republica Moldova
  • 3.3. Estimarea igienică a nivelului iradierii de la sursele accidentale
  • 3.4. Concluzii la capitolul 3

4. EVALUAREA EFECTELOR MEDICO-BIOLOGICE ASOCIATE IRADIERII IONIZANTE
  • 4.1. Evaluarea efectelor medico-biologice asociate expunerii naturale
  • 4.2. Evaluarea efectelor medico-biologice asociate iradierii artificiale
  • 4.3. Evaluarea efectelor medico-biologice asociate iradierii condiţionate de accidentul nuclear de la Cernobîl
    • 4.3.1. Frecvenţa şi spectrul aberaţiilor cromozomiale la copiii PDCANC.
    • 4.3.2. Aspecte imunologice ale stării sănătăţii copiilor PDCANC
    • 4.3.3. Studierea malformaţiilor congenitale la copiii din Republica Moldova
    • 4.3.4. Aspecte clinice în manifestarea unor maladii interne la PDCANC
    • 4.3.5. Impactul posibil asupra populaţiei prin maladii oncologice.
    • 4.3.6. Aspecte ale imunităţii celulare la PDCANC
    • 4.3.7. Frecvenţa şi spectrul aberaţiilor cromozomiale în culturile limfocitare ale sîngelui venos la PDCANC
    • 4.3.8. Frecvenţa şi spectrul aberaţiilor cromozomiale la copiii PDCANC.
    • 4.3.9. Analiza epidemiologică a sănătăţii descendenţilor PDCANC.
    • 4.3.10. Incidenţa maladiilor cancerigene la PDCANC.
  • 4.4. Concluzii la capitolul 4

5. ESTIMAREA RISCULUI CUANTIFICAT ASOCIAT IRADIERII POPULAŢIEI
  • 5.1. Estimarea dozelor medii anuale
  • 5.2. Estimarea dozelor colective de la diverse surse
  • 5.3. Estimarea riscului cuantificat
  • 5.4. Posibilităţi de reducere sau evitare a impactului asupra sănătăţii
    • 5.4.1. Posibilităţi de evitare a riscului asociat iradierii
    • 5.4.2. Posibilităţi de reducere a riscului asociat iradierii.
  • 5.5 Concluzii la capitolul 5