Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Biserica ortodoxă din Basarabia între 1882-1918


Autor: Scutaru Silvia
Gradul:doctor în istorie
Specialitatea: 07.00.02 - Istoria românilor (pe perioade)
Anul:2010
Conducător ştiinţific: Gheorghe Palade
doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 10 septembrie 2010 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 23 decembrie 2010

Autoreferat

Adobe PDF document0.51 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Arhiepiscop, arhimandrit, cler, congres eparhial, Consiliu Şcolar Eparhial, diacon, egumen, eparhie, episcop, mănăstire, misionar, parohie, posluşnic, protoiereu, protopop, etc

Adnotare

Structura tezei constă din introducere, patru capitole, concluzii şi recomandări, adnotări în limbile română, engleză şi rusă, bibliografie din 496 surse, 149 pagini a părţii de bază, cu 28 anexe.

Rezultatele obţinute au fost publicate în 6 lucrări ştiinţifice.

Domeniul de studiu se referă la Istoria românilor şi urmăreşte scopul elucidării evoluţiei Bisericii ortodoxe din Basarabia între 1882-1918.

Obiectivele tezei vizează prezentarea cadrului bisericesc basarabean de la sfârşitul secolului al XIX-lea–începutul secolului al XX-lea în contextul cercetărilor istorice; examinarea administraţiei bisericeşti în eparhia Chişinăului şi Hotinului în perioada anilor 1882–1918; analiza problemelor abordate în cadrul congreselor eparhiale cu privire la administrarea bisericească din Basarabia; cercetarea activităţii vieţii monahale şi relevarea rolului bisericilor şi mănăstirilor în procesul de menţinere şi păstrare a specificului naţional al românilor basarabeni; elucidarea activităţii didactice şi misionare a clerului basarabean, a rolului acestuia în combaterea „sectelor”; relevarea contribuţiei preoţimii basarabene la mişcarea naţională din Basarabia de la începutul secolului al XX-lea.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a lucrării constă în elucidarea complexă a vieţii bisericeşti din Basarabia, cuprinzând componentele esenţiale – administraţia, clerul şi enoriaşii. Lucrarea pune în circuitul ştiinţific materiale, informaţii şi date despre activitatea bisericii şi clerului basarabean, care au permis aprecierea rolului preoţimii în cadrul activităţii misionare, în organele administrative eparhiale, în mişcarea naţională de la începutul secolului al XX-lea.

Semnificaţia teoretică a lucrării se exprimă în argumentarea ştiinţifică a rezultatelor şi concluziilor obţinute în cadrul investigaţiei vieţii bisericeşti din Basarabia între 1882-1918.

Valoarea aplicativă a lucrării. Teza şi studiile publicate pot fi folosite la elaborarea unor lucrări de sinteză, a unor cursuri universitare la istoria culturii naţionale pentru facultăţile de istorie şi de teologie. Rezultatele cercetării sunt aplicate în cadrul orelor de istorie la liceul teoretic N Iorga. Materialele tezei pot fi utile pentru elaborarea unor cursuri opţionale, cu caracter mai îngust, consacrate istoriei bisericii naţionale şi universale. Valoarea investigaţiilor sporeşte în prezent şi în contextul dezbaterilor publice, iniţiate de cercurile bisericeşti din Republica Moldova, cu privire la necesitatea predări religiei în şcoală

Cuprins


1. BISERICA BASARABEANĂ LA RĂSCRUCEA SECOLELOR XIX-XX–IMPERATIV AL CERCETĂRII ISTORICE
  • 1.1.Mesajul ideatic al publicaţiilor de până la 1918
  • 1.2.Repere privind istoriografia bisericească interbelică
  • 1.3.Tezele istoriografice sovietice şi situaţia actuală în domeniu
  • 1.4.Aprecierea izvoarelor cu referire la tematica investigată
  • 1.5.Concluzii la Capitolul 1

2. EVOLUŢIA BISERICII ORTODOXE DIN BASARABIA ÎN ANII 1882-1918
  • 2.1.Administraţia bisericească eparhială
  • 2.2.Bisericile şi mănăstirile-componente esenţiale ale vieţii eparhiale din Basarabia
  • 2.3.Statutul şi cadrul de activitate a clerului în eparhia Chişinăului şi Hotinului (sfârşitul secolului
  • al XIX-lea–începutul secolului al XIX-lea)
  • 2.4.Concluzii la Capitolul 2

3. ROLUL CLERULUI BASARABEAN ÎN DIVERSIFICAREA VIEŢII BISERICEŞTI
  • 3.1.Congresele eparhiale ca organe de conducere în eparhia Chişinăului şi Hotinului
  • 3.2.Instituţiile de învăţământ bisericesc în Basarabia – a doua jum. a sec. XIX – înc. sec. al XX-lea
  • 3.3.Contribuţia preoţimii la combaterea mişcărilor „sectante”
  • 3.4.Concluzii la Capitolul 3

4. MANIFESTĂRI DE RENAŞTERE BISERICEASCĂ ÎN EPARHIA CHIŞINĂULUI ŞI HOTINULUI
  • 4.1.Tendinţe de renaştere naţională în rândurile preoţimii basarabene la începutul sec. al XX-lea.
  • 4.2.Promovarea ideilor naţionale în revista Luminătorul (1908-1918)
  • 4.3.Contribuţia preoţimii la mişcarea de emancipare naţională din Basarabia în anii 1917-1918
  • 4.4.Concluzii la Capitolul 4