Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Structura şi compoziţia biochimică a fructelor de Aronia melanocarpa (Michx.) Elliot in vivo şi in vitro


Autor: Calalb Tatiana
Gradul:doctor habilitat în biologie
Specialitatea: 03.00.05 - Botanică
Anul:2011
Consultanţi ştiinţifici: Boris Matienco (decedat)
doctor habilitat, profesor universitar
Anatol Jacotă (decedat)
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Genetica, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor
Instituţia: Institutul de Genetica, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor
CSS: DH 11-03.00.05-27.03.08
Grădina Botanică Naţională (Institut)

Statut

Teza a fost susţinută pe 24 decembrie 2010 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 24 februarie 2011

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.87 Mb / în română

Cuvinte Cheie

anatomie, ultrastructură, fruct, Aronia melanocarpa, biochimie, carpomasă, compuşi fenolici, in vitro, in vivo

Adnotare

Structura tezei: Introducere, 7 capitole, concluzii, bibliografie din 388 titluri, 199 pagini text de bază cu 30 tabele, 102 figuri, 8 anexe cu 15 tabele şi 123 figuri. Rezultatele obţinute sunt publicate în 57 lucrări ştiinţifice.

Domeniu de studiu: Botanica.

Scopul lucrării: Elucidarea criteriilor de inducere şi acumulare a biomaselor in vitro din fructele de A. melanocarpa (Michx.) Elliot şi evaluarea structurală, ultrastructurală şi biochimică a carpomaselor in vitro, comparativ cu fructele in vivo.

Obiectivele: studiul histoanatomic în eco- şi carpogeneza fructelor; optimizarea condiţiilor de inducere şi acumulare a carpomaselor; elucidarea factorilor-vectori în stimularea biosintezei compuşilor fenolici în carpomase; cercetarea comparată a structurii şi ultrastructurii carpomaselor in vitro şi a fructelor in vivo; studiul conţinutului fenolic în corelaţie cu activitatea antioxidantă şi antimicrobiană a carpomaselor in vitro şi a fructelor de A. melanocarpa (Michx.) Elliot.

Noutatea ştiinţifică şi originalitatea lucrării: Pentru prima dată a fost obţinută carpomasa in vitro din pericarpul suculent al fructului de A. melanocarpa (Michx.) Elliot şi realizată evaluarea comparată morfologică, anatomică, ultrastructurală, biochimică; determinată activitatea antioxidantă şi antimicrobiană a carpomaselor in vitro şi fructelor in vivo.

Semnificaţia teoretică: Rezultatele studiului citomorfologic şi biochimic comparativ al carpomaselor in vitro şi fructelor in vivo de A. melanocarpa (Michx.) Elliot se înscriu în concepţia carpoecogenezei şi confirmă principiile evolutive ale transformărilor structurale.

Valoarea aplicativă: S-au stabilit condiţiile de iniţiere şi acumulare a carpomaselor in vitro şi s-au determinat factorii-vectori de obţinere a carpomaselor, bogate în compuşi fenolici. S-a stabilit corelaţia activităţii antioxidante şi antimicrobiene cu conţinutul fenolic din carpomasele şi fructele de aronie. Carpocultura in vitro la A.melanocarpa (Michx.) Elliot poate servi ca model la elaborarea schemei biotehnologice de producere dirijată a biomaselor ca sursă de materie primă de alternativă.

Implimentarea rezultatelor ştiinţifice: Sunt incluse în: programul de studii la disciplina Botanica farmaceutică pentru studenţi şi în ciclu de perfecţionare a farmaciştilor „Utilizarea plantelor medicinale şi a fitopreparatelor autorizate în R.Moldova” cu tematica „Microtehnici de culturi in vitro la plante medicinale”, catedra Farmacognozie şi Botanică farmaceutică, USMF „Nicolae Testemiţanu”; manualul „Botanică farmaceutică”, Calalb T., Bodrug M., 2009; „Indicaţii metodice la lucrări de laborator la Botanica farmaceutică” Calalb T., 2005; cursul universitar „Morfologie şi anatomie comparată” pentru masterat, catedra Biologie, Facultatea Ştiinţe ale naturii, UnAŞM.

Cuprins


1. ASPECTE ANATOMICE, ULTRASTRUCTURALE, BIOCHIMICE ŞI BIOTEHOLOGICE ALE FRUCTELOR SUCULENTE IN VIVO ŞI IN VITRO
  • 1.1. Consideraţii botanice privind specia Aronia melanocarpa (Michx.) Elliot
    • 1.1.1. Încadrarea sistematică şi etimologia speciei Aronia melanocarpa (Michx.) Elliot
    • 1.1.2. Aspecte ecologice şi particularităţi biologice
  • 1.2. Aronia melanocarpa (Michx.) Elliot – trecut, present şi perspective
  • 1.3. Compoziţia biochimică şi virtuţile terapeutice ale fructelor de aronie
  • 1.4. Localizarea şi rolul biologic al compuşilor fenolici în plante
    • 1.4.1. Localizarea flavonoidelor, acizilor fenolici, taninurilor
    • 1.4.2. Rolul biologic al compuşilor fenolici
  • 1.5. Culturi celulare şi tisulare in vitro la fructe
  • 1.6. Acţiunea factorilor chimici şi fizici asupra dezvoltării culturilor in vitro
  • 1.7. Acţiunea factorilor chimici şi fizici asupra acumulării metaboliţilor secundari în culturi in vitro
  • 1.8. Studii histoanatomice şi ultrastructurale ale fructelor suculente in vivo
  • 1.9. Studii morfologice, anatomice şi ultrastructurale ale biomaselor in vitro
  • 1.10. Avantaje, necesităţi şi perspectivele dezvoltării biotehnologiilor culturilor celulare şi tisulare in vitro
  • 1.11. Concluzii la capitolul 1

2. CARACTERISTICA MATERIALULUI FITOBIOLOGIC ŞI METODE DE CERCETARE
  • 2.1. Materialul fitobiologic de studiu
  • 2.2. Schema experimentelor biotehnologice
  • 2.3. Metode microscopice de cercetare
  • 2.4. Metode biochimice de analiză
  • 2.5. Metoda de analiză a activităţii antioxidante
  • 2.6. Metoda de analiză a activităţii antimicrobiene
  • 2.7. Metode de analiză statistică

3. PARTICULARITĂŢILE ANATOMICE ALE FRUCTELOR DE ARONIA MELANOCARPA (MICHX.) ELLIOT
  • 3.1. Organizarea histoanatomică a pericarpului în ontomorfogeneza fructului
  • 3.2. Dinamica transformărilor indicilor structurali în ontomorfogeneza fructului
  • 3.3. Caracteristica histoanatomică a pericarpului fructului matur
  • 3.4. Modificările structurale ale fructului în funcţie de gradientul ecologo-geografic al Republicii Moldova
  • 3.5. Structuri citoanatomice – suport potenţial în asigurarea calităţii fructelor suculente de aronie
  • 3.6. Concluzii la capitolul 3
4. STUDII BIOTEHNOLOGICE ŞI PARTICULARITĂŢILE STRUCTURALE ALE CARPOMASELOR PIGMENTATE DE ARONIA MELANOCARPA (MICHX.) ELLIOT
  • 4.1. Optimizarea compoziţiei chimice a mediului nutritiv pentru inducerea şi acumularea carpocalusului la aronie
    • 4.1.1. Acţiunea balanţei hormonale a mediului nutritiv asupra carpocalusogenezei
    • 4.1.2. Acţiunea gradientului concentraţiei zaharozei asupra iniţierii şi intensităţii carpocalusării
  • 4.2. Criteriile biologice ale expresiei potenţei proliferative a carpoexplantului
    • 4.2.1. Vârsta optimă a fructului donator de explant pentru inoculare
    • 4.2.2. Originea histogenică, dimensiunile şi poziţia explantului în raport cu mediul nutritiv
  • 4.3. Acţiunea regimului de lumină asupra calusogenezei
  • 4.4. Perioada calusogenezei şi dinamica acumulării carpomasei
  • 4.5. Frecvenţa şi condiţiile subcultivărilor
  • 4.6. Reacţia morfogenetică a carpoexplantelor în funcţie de regimul nutriţional al mediului
  • 4.7. Studiul citomorfologic al carpomaselor pigmentate
    • 4.7.1. Carpomasa violacee
    • 4.7.2. Carpomasa crem-roză
    • 4.7.3. Carpomasa crem-albă
    • 4.7.4. Carpomasa verde
  • 4.8. Concluzii la capitolul 4
5. STUDII BIOCHIMICE COMPARATE ALE FRUCTELOR ŞI CARPOMASELOR PIGMENTATE IN VITRO DE ARONIA MELANOCARPA (MICHX.) ELLIOT
  • 5.1. Screening-ul biochimic al fructelor şi carpomaselor in vitro
  • 5.2. Studiul calitativ şi cantitativ al acidului ascorbic
  • 5.3. Studiul biochimic al compuşilor fenolici în fructele in vivo şi carpomasele in vitro
    • 5.3.1. Studiu calitativ şi cantitativ al flavonoidelor
    • 5.3.2. Studiul calitativ şi cantitativ al antocianilor
    • 5.3.3. Studiul calitativ şi cantitativ al compuşilor fenilpropanici
    • 5.3.4. Studiul calitativ şi cantitativ al taninurilor
    • 5.3.5. Determinarea cantitativă a totalului polifenolic
  • 5.4. Studiul compuşilor fenolici în fructe şi carpomasele pigmentate prin metoda cromatografie de lichide de înaltă performanţă cuplată cu spectrometria de masă
  • 5.5. Concluzii la capitolul 5

6. ULTRASTRUCTURA FRUCTULUI IN VIVO ŞI CARPOMASELOR IN VITRO DE ARONIA MELANOCARPA (MICHX.) ELLIOT ŞI PRINCIPIILE EVOLUTIVE
  • 6.1. Ultrastructura pericarpului în ontomorfogeneza fructului
    • 6.1.1. Ultrastructura celulelor pericarpului imatur
    • 6.1.2. Ultrastructura celulelor pericarpului matur
  • 6.2. Ultrastructura celulelor carpomaselor pigmentate in vitro
    • 6.2.1. Carpomasa violacee
    • 6.2.2. Carpomasa crem-roză
    • 6.2.3. Carpomasa crem-albă
    • 6.2.4. Carpomasa verde
  • 6.3. Ultrastructura celulelor fructului şi carpomaselor pigmentate in vitro şi principiile evolutive
  • 6.4. Concluzii la capitolul 6

7. ASPECTE CITO-, HISTOCHIMICE, ULTRASTRUCTURALE, BIOCHIMICE ŞI ACTIVITATEA BIOLOGICĂ A COMPUŞILOR FENOLICI ÎN CARPOMASELE ŞI FRUCTELE DE ARONIA MELANOCARPA (MICHX.) ELLIOT
  • 7.1.Studiul histochimic şi biochimic al compuşilor fenolici în ontomorfogeneza fructului
    • 7.1.1. Studiul histochimic al compuşilor fenolici în ontomorfogeneza fructului
    • 7.1.2. Dinamica acumulării compuşilor fenolici în ontomorfogeneza fructului
  • 7.2. Aspecte citochimice şi ultrastructurale ale biosintezei, localizării, translocării şi acumulării compuşilor fenolici
  • 7.3. Conţinutul polifenolic şi activitatea biologică a extractelor fructelor in vivo şi carpomaselor in vitro de Aronia melanocarpa (Michx.) Elliot
  • 7.3.1. Activitatea antioxidantă a extractelor din carpomasele in vitro şi fructele de aronie
  • 7.3.2. Activitatea antimicrobiană a extractelor din carpomasele in vitro şi fructele de aronie
  • 7.4. Concluzii la capitolul 7
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI