Specificul structural-semantic al propoziţiei tautologice în limba franceză
|
StatutTeza a fost susţinută pe 24 februarie 2011 în CSSşi aprobată de CNAA pe 12 mai 2011 Autoreferat – 0.28 Mb / în română |
Cuvinte Cheie
Tautologie, referinţă, identitate semantică, echivalenţă, egalitate, instanţa receptoare, emitent, sem, semem, semantică discursivă, moleculă semică, prototipAdnotare
Structura tezei. Prezenta cercetare cuprinde introducere, trei capitole, concluzii generale şi recomandări, 140 de pagini de text de bază, un tabel şi 3 figuri inserate în text, bibliografie din 175 de titluri, adnotări în limbile română, rusă şi engleză. Rezultatele obţinute sunt publicate în 12 lucrări ştiinţifice.
Domeniu de studiu. Filologie romanică. Gramatică. Semantică.
Scopul şi obiectivele lucrării prezentei cercetării îl constituie definirea valorilor semantice şi a funcţiilor pragmatico-comunicative pe care le comportă tautologia în limba franceză în cadrul diferitor structuri sintactice. Dificultatea definirii acestor valori rezidă în identitatea semnificanţilor structurilor tautologice reprezentate de noi prin modelele x este x (viaţa-i viată)şi există/sunt x şi x (există/sunt medici şi medici).
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică rezidă în definirea demersului, metodei prin care se demonstrează că identitatea semnificantului în poziţie de subiect şi de nume predicativ, ca elemente de bază ale frazei simple sau ale enunţului tautologic, nu antrenează identitatea semnificativă a acestuia, în cele două poziţii sintactice distincte. Acest mod de cercetare ne permite să prezentăm tautologia dintr-o altă perspectivă, să argumentăm o altă viziune, şi anume, că ea este benefică, că ea poate fi explorată în diferite scopuri şi să combatem opinia precum că structura tautologică este defectuoasă.
Semnificaţia teoretică a investigaţiilor promovate în teză constă în elaborarea unor mecanisme de identificare a fenomenului tautologiei în structura diferitor unităţi sintactice, în virtutea unor criterii morfologice, categoriale, funcţionale şi semantice, delimitându-le astfel de alte figuri bazate pe tehnica repetiţiei. Tipologizarea unităţilor tautologice şi clasificarea acestora condiţionează o identificare corectă a caracteristicilor lor particulare, fapt ce permite încadrarea lor din punct de vedere structural şi facilitează interpretarea lor semantică.
Valoarea aplicativă. Ansamblul de fapte analizat în lucrare şi rezulta¬tele obţinute în urma cercetărilor efectuate pot fi explorate la predarea cursu¬rilor teoretice şi practice de gramatică, semantică, semiotica şi interpre¬tarea textului, de traducere comparată.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele investigaţiei au fost aplicate în activitatea didactică din învăţământul superior în cadrul cursurilor de gramatică teoretică, comunicare, interpretarea textului literar şi la traducerea limbajelor specializate.
Referenţi Oficiali
- Ion Manoli
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova - Angela Coşciug
doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat A. Russo din Bălţi
Membrii Consiliului Ştiintific
- Ion Dumbraveanu, preşedinte
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Viorica Moloşniuc, secretar
doctor, conferenţiar universitar - Ludmila Zbanţ, membru
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Eugenia Guţu, membru
doctor, conferenţiar universitar - Elena Dragan, membru
doctor, Universitatea de Stat A. Russo din Bălţi
Teze
Acte Normative
