Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Particularităţile populaţionale şi morfo-fiziolozice ale speciilor de stejar şi rolul lor în menţinerea fitocenozelor forestiere în Republica Moldova


Autor: Cuza Petru
Gradul:doctor habilitat în biologie
Specialitatea: 03.00.05 - Botanică
Anul:2011
Consultant ştiinţific: Gheorghe Postolache
doctor habilitat, profesor cercetător, Grădina Botanică Naţională (Institut)
Instituţia: Universitatea de Stat din Moldova
CSS: DH 11-03.00.05-27.03.08
Grădina Botanică Naţională (Institut)

Statut

Teza a fost susţinută pe 28 aprilie 2011 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 8 iulie 2011

Autoreferat

Adobe PDF document0.53 Mb / în română

Cuvinte Cheie

stejar pedunculat, gorun, stejar pufos, variabilitate populaţională, populaţie polimorfă, populaţie consangvină, fenologia înfrunzirii, termotoleranţa, adaptarea, scurgerea electroliţilor, fotosinteza, fluorimetria.

Adnotare

Structura tezei: introducere, 6 capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 340 de titluri, 5 anexe, 164 de pagini text de bază, 48 de figuri, 44 de tabele, 20 fotografii.

Rezultatele obţinute sunt publicate în 70 de lucrări ştiinţifice.

Domeniul de studiu: biologia populaţională.

Scopul: Stabilirea particularităţilor populaţionale şi morfo-fiziologice ale speciilor de stejar în vederea menţinerii diversităţii genetice în stejărete; determinarea rolului termotoleranţei şi adaptabilităţii la temperaturi înalte pentru aprecierea specificului răspândirii principalelor specii de stejar din Republica Moldova.

Obiectivele: cercetarea tendinţelor succesionale ale variabilităţii în populaţiile naturale la stejarul pedunculat şi stejarul pufos, studierea dinamicii de creştere a descendenţilor stejarului pedunculat în funcţie de specificul genitorilor şi perioada semănatului, stabilirea eritabilităţii caracterelor energiei de creştere şi a însuşirilor calitative ale trunchiului la descendenţii stejarului pedunculat; stabilirea termenelor de înfrunzire a puieţilor de stejar pedunculat şi a ereditării lor în populaţia polimorfă şi consangvină; determinarea rezistenţei diferitelor specii de stejar la temperaturi înalte cu ajutorul metodelor de scurgere a electroliţilor şi fluorescenţei; determinarea termotoleranţei frunzelor genotipurilor de stejar pedunculat şi stejar pufos cu ajutorul metodei de scurgere a electroliţilor; caracterizarea capacităţii adaptive a speciilor de stejar la influenţa temperaturilor înalte cu ajutorul metodei de fracţionare a dozelor.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Au fost stabilite legităţile manifestării variabilităţii fenotipice a caracterelor frunzelor, organelor generative, trunchiului şi coroanei la arbori în populaţiile speciilor de stejar. S-a demonstrat că, caracterele şi însuşirile indivizilor se disting printr-un grad specific de variabilitate în interiorul populaţiilor şi că, caracteristicile morfologice, fenologice şi fiziologice ale arborilor seminceri sunt moştenite de către descendenţi. A fost elaborată, de asemenea, metodologia planificării experimentelor care permite aprecierea cantitativă a deosebirilor dintre termotoleranţa speciilor şi genotipurilor în baza specificului scurgerii electroliţilor din segmentele frunzelor supuse la diferite doze ale şocului termic. Aceste novaţii ştiinţifice au oferit posibilitatea de a aprecia termotoleranţa şi capacitatea adaptivă a speciilor de stejar răspândite în Republica Moldova, la acţiunea temperaturilor înalte.

Semnificaţia teoretică. S-a demonstrat că structura intraspecifică a stejarului pedunculat este alcătuită din complexe de populaţii mendeliene subordonate (populaţii locale şi grupuri ale acestora), care se deosebesc prin morfogeneza şi capacitatea de adaptare a frunzelor. Datorită acestui fapt, la aplicarea lucrărilor de regenerare a pădurilor de stejar, a fost argumentată necesitatea alegerii genotipurilor specifici care asigură posibilitatea de a menţine heterozigoţia ghindei, în vederea conservării complexului de caractere proprii populaţiei autohtone. Au fost aplicate metode noi de determinare a termotoleranţei la speciile stejarului: 1) metoda bazată pe evidenţierea proprietăţilor membranelor celulare ale frunzelor de a menţine electroliţii, efectuată cu ajutorul conductometrului; 2) metoda de fracţionare a dozei şocului termic; 3) metoda de determinare a termotoleranţei în baza activităţii fotosistemului II, cu ajutorul fluorimetrului.

Valoarea aplicativă a lucrării. Considerăm că teritoriul circumscris de un grup de populaţii trebuie să alcătuiască o zonă separată de recoltare şi utilizare a ghindei. Transferul materialului forestier de reproducere (seminţe, puieţi) în limitele unui grup de populaţii asigură plantaţiei forestiere de stejar suficientă capacitate de adaptare, productivitate şi rezistenţă la acţiunea factorilor naturali nefavorabili. De o valoare practică deosebită sunt rezultatele cercetării particularităţilor de creştere a descendenţilor stejarului pedunculat în funcţie de natura genitorilor şi perioada semănatului. Se recomandă ca în activităţile de împăduriri ghinda să se recolteze dintr-un şir de arbori fenotipic superiori ai populaţiilor naturale, iar semănatul să se efectueze primăvara devreme cu ghinda stratificată în prealabil.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. În baza studierii variabilităţii populaţionale la stejarul pedunculat au fost elaborate „Recomandările privind crearea bazelor seminologice în fondul forestier de stat din Republica Moldova”, editate şi distribuite Întreprinderilor silvice. Rezultatele obţinute în cadrul cercetărilor se utilizează în procesul de instruire a studenţilor de la specialitatea Silvicultură şi Grădini Publice a Catedrei Botanică, Ecologie şi Silvicultură a USM. Unele rezultate sunt incluse în îndrumarul metodic dedicat studenţilor pentru elaborarea tezei de curs la disciplina „Pepiniere forestiere”. În cadrul practicii de teren la disciplina „Împăduriri”, care se desfăşoară pe teritoriul Rezervaţiei „Plaiul Fagului”, studenţii investighează culturile de descendenţe materne ale stejarului pedunculat.

Cuprins


1. DIVERSITATEA GENETICĂ ŞI FACTORII MENŢINERII ACESTEIA ÎN POPULAŢII
  • 1.1. Populaţia ca formă elementară de existenţă a speciei
  • 1.2. Proprietăţile populaţiei
  • 1.3. Populaţia în timp şi spaţiu
  • 1.4. Factorii care lărgesc variabilitatea genetică în populaţii
  • 1.5. Factorii care reduc variabilitatea genetică în populaţii
  • 1.6. Caracterele morfologice şi fiziologice care definesc variabilitatea genetică în populaţii
  • 1.7. Concluzii la capitolul 1

2. METODE DE STUDIERE A VARIABILITĂŢII MORFOLOGICE, FIZIOLOGICE ŞI GENETICE LA SPECIILE DE STEJAR
  • 2.1. Amplasarea suprafeţelor experimentale, colectarea materialului din arborete naturale şi alegerea caracterelor
  • 2.2. Metode de analiză morfologică şi fiziologică a populaţiilor naturale
  • 2.3. Metode privind amplasarea dispozitivului experimental pentru plantaţia stejarului pedunculat şi de prelucrare a datelor experimentale
  • 2.4. Metode fiziologice de determinare a stării şi a specificului genetic al plantelor

3. CARACTERISTICA POPULAŢIILOR NATURALE DE STEJAR PEDUNCULAT ŞI STEJAR PUFOS
  • 3.1. Variabilitatea populaţională a stejarului pedunculat după caracterele frunzei
  • 3.1.1. Caracterizarea variabilităţii populaţionale
  • 3.1.2. Analiza structurii variabilităţii
  • 3.1.3. Evidenţierea variabilităţii corelative
  • 3.2. Variabilitatea dimensiunilor şi însuşirilor arborilor în populaţiile stejarului pedunculat
  • 3.2.1. Caracterele cantitative ale trunchiului şi coroanei arborilor
  • 3.2.2. Însuşirile calitative ale tulpinii arborilor
  • 3.3. Variabilitatea caracterelor organelor generative în populaţiile stejarului pedunculat
  • 3.3.1. Caracterizarea variabilităţii populaţionale
  • 3.3.2. Analiza structurii variabilităţii
  • 3.3.3. Evidenţierea variabilităţii corelative
  • 3.4. Evidenţierea variabilităţii populaţionale la stejarul pufos după caracterele frunzei
  • 3.4.1. Caracterizarea variabilităţii metamerice şi populaţionale
  • 3.4.2. Diferenţierea populaţiilor
  • 3.5. Variabilitatea caracterelor şi însuşirilor arborilor în populaţiile stejarului pufos
  • 3.5.1. Caracterele cantitative ale trunchiului şi coroanei arborilor
  • 3.5.2. Însuşirile calitative ale trunchiului şi coroanei arborilor
  • 3.6. Concluzii la capitolul 3

4. PARTICULARITĂŢI PRIVIND CREŞTEREA CULTURILOR DE DESCENDENŢE MATERNE LA STEJARUL PEDUNCULAT
  • 4.1. Creşterea descendenţilor stejarului pedunculat în funcţie de specificul genitorilor
  • 4.2. Creşterea descendenţilor stejarului pedunculat în funcţie de perioada semănatului
  • 4.3. Estimarea eritabilităţii caracterelor energiei de creştere la descendenţi în populaţia polimorfă
  • 4.4. Aprecierea ereditării caracterelor calitative ale trunchiului şi coroanei la descendenţi în populaţia polimorfă
  • 4.2. Concluzii la capitolul 4

5. ÎNFRUNZIREA STEJARULUI PEDUNCULAT ÎN POPULAŢIILE POLIMORFE ŞI CONSANGVINE
  • 5.1. Legităţile ereditării termenelor de înfrunzire în populaţia polimorfă
  • 5.2. Legităţile ereditării termenelor de înfrunzire în populaţiile consangvine
  • 5.3. Concluzii la capitolul 5

6. PROPRIETĂŢILE FIZIOLOGICE ALE INDIVIZILOR ÎN POPULAŢIILE UNOR SPECII DE STEJAR
  • 6.1. Aprecierea rezistenţei diferitelor specii de stejar şi a indivizilor în populaţii, la stresul termic
  • 6.1.1. Stabilirea termotoleranţei frunzelor la diferite specii de stejar
  • 6.1.2. Termotoleranţa indivizilor care se deosebesc după termenele de înfrunzire în populaţia stejarului pedunculat
  • 6.1.3. Termotoleranţa indivizilor în populaţia stejarului pufos în funcţie de perioada prelevării frunzelor şi termenele de înfrunzire
  • 6.2. Caracteristica proprietăţilor adaptive ale diferitelor specii de stejar la temperaturi înalte
  • 6.2.1. Specificul adaptării frunzelor stejarului pedunculat la acţiunea şocului termic
  • 6.2.2. Aprecierea capacităţii adaptive a frunzelor de gorun faţă de temperaturile înalte
  • 6.2.3. Capacitatea de adaptare a frunzelor stejarului pufos în funcţie de doză şi durata fracţionării dozelor şocului termic
  • 6.2.4. Estimarea proceselor de adaptare a frunzelor stejarului roşu provocate de diferite temperaturi ale şocului termic
  • 6.3. Determinarea termotoleranţei diferitelor specii de stejar în baza schimbării fluorescenţei clorofilei induse de şocului termic
  • 6.3.1. Schimbarea fluorescenţei clorofilei frunzelor de stejar pedunculat influenţată de temperatură şi durata ei de acţiune
  • 6.3.2. Capacitatea de adaptare a aparatului fotosintetic al speciilor de stejar (Quercus robur, Q. petraea, Q. pubescens) la acţiunea temperaturilor înalte

6.4. Concluzii la capitolul 6