|
StatutTeza a fost susţinută pe 28 aprilie 2011 în CSSşi aprobată de CNAA pe 8 iulie 2011 Autoreferat– 0.53 Mb / în română |
Structura tezei: introducere, 6 capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 340 de titluri, 5 anexe, 164 de pagini text de bază, 48 de figuri, 44 de tabele, 20 fotografii.
Rezultatele obţinute sunt publicate în 70 de lucrări ştiinţifice.
Domeniul de studiu: biologia populaţională.
Scopul: Stabilirea particularităţilor populaţionale şi morfo-fiziologice ale speciilor de stejar în vederea menţinerii diversităţii genetice în stejărete; determinarea rolului termotoleranţei şi adaptabilităţii la temperaturi înalte pentru aprecierea specificului răspândirii principalelor specii de stejar din Republica Moldova.
Obiectivele: cercetarea tendinţelor succesionale ale variabilităţii în populaţiile naturale la stejarul pedunculat şi stejarul pufos, studierea dinamicii de creştere a descendenţilor stejarului pedunculat în funcţie de specificul genitorilor şi perioada semănatului, stabilirea eritabilităţii caracterelor energiei de creştere şi a însuşirilor calitative ale trunchiului la descendenţii stejarului pedunculat; stabilirea termenelor de înfrunzire a puieţilor de stejar pedunculat şi a ereditării lor în populaţia polimorfă şi consangvină; determinarea rezistenţei diferitelor specii de stejar la temperaturi înalte cu ajutorul metodelor de scurgere a electroliţilor şi fluorescenţei; determinarea termotoleranţei frunzelor genotipurilor de stejar pedunculat şi stejar pufos cu ajutorul metodei de scurgere a electroliţilor; caracterizarea capacităţii adaptive a speciilor de stejar la influenţa temperaturilor înalte cu ajutorul metodei de fracţionare a dozelor.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Au fost stabilite legităţile manifestării variabilităţii fenotipice a caracterelor frunzelor, organelor generative, trunchiului şi coroanei la arbori în populaţiile speciilor de stejar. S-a demonstrat că, caracterele şi însuşirile indivizilor se disting printr-un grad specific de variabilitate în interiorul populaţiilor şi că, caracteristicile morfologice, fenologice şi fiziologice ale arborilor seminceri sunt moştenite de către descendenţi. A fost elaborată, de asemenea, metodologia planificării experimentelor care permite aprecierea cantitativă a deosebirilor dintre termotoleranţa speciilor şi genotipurilor în baza specificului scurgerii electroliţilor din segmentele frunzelor supuse la diferite doze ale şocului termic. Aceste novaţii ştiinţifice au oferit posibilitatea de a aprecia termotoleranţa şi capacitatea adaptivă a speciilor de stejar răspândite în Republica Moldova, la acţiunea temperaturilor înalte.
Semnificaţia teoretică. S-a demonstrat că structura intraspecifică a stejarului pedunculat este alcătuită din complexe de populaţii mendeliene subordonate (populaţii locale şi grupuri ale acestora), care se deosebesc prin morfogeneza şi capacitatea de adaptare a frunzelor. Datorită acestui fapt, la aplicarea lucrărilor de regenerare a pădurilor de stejar, a fost argumentată necesitatea alegerii genotipurilor specifici care asigură posibilitatea de a menţine heterozigoţia ghindei, în vederea conservării complexului de caractere proprii populaţiei autohtone. Au fost aplicate metode noi de determinare a termotoleranţei la speciile stejarului: 1) metoda bazată pe evidenţierea proprietăţilor membranelor celulare ale frunzelor de a menţine electroliţii, efectuată cu ajutorul conductometrului; 2) metoda de fracţionare a dozei şocului termic; 3) metoda de determinare a termotoleranţei în baza activităţii fotosistemului II, cu ajutorul fluorimetrului.
Valoarea aplicativă a lucrării. Considerăm că teritoriul circumscris de un grup de populaţii trebuie să alcătuiască o zonă separată de recoltare şi utilizare a ghindei. Transferul materialului forestier de reproducere (seminţe, puieţi) în limitele unui grup de populaţii asigură plantaţiei forestiere de stejar suficientă capacitate de adaptare, productivitate şi rezistenţă la acţiunea factorilor naturali nefavorabili. De o valoare practică deosebită sunt rezultatele cercetării particularităţilor de creştere a descendenţilor stejarului pedunculat în funcţie de natura genitorilor şi perioada semănatului. Se recomandă ca în activităţile de împăduriri ghinda să se recolteze dintr-un şir de arbori fenotipic superiori ai populaţiilor naturale, iar semănatul să se efectueze primăvara devreme cu ghinda stratificată în prealabil.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. În baza studierii variabilităţii populaţionale la stejarul pedunculat au fost elaborate „Recomandările privind crearea bazelor seminologice în fondul forestier de stat din Republica Moldova”, editate şi distribuite Întreprinderilor silvice. Rezultatele obţinute în cadrul cercetărilor se utilizează în procesul de instruire a studenţilor de la specialitatea Silvicultură şi Grădini Publice a Catedrei Botanică, Ecologie şi Silvicultură a USM. Unele rezultate sunt incluse în îndrumarul metodic dedicat studenţilor pentru elaborarea tezei de curs la disciplina „Pepiniere forestiere”. În cadrul practicii de teren la disciplina „Împăduriri”, care se desfăşoară pe teritoriul Rezervaţiei „Plaiul Fagului”, studenţii investighează culturile de descendenţe materne ale stejarului pedunculat.
În examinare [1] :
Arhiva tezelor: