română | русский | english

Autor: Bădescu Veronica Gradul: doctor în drept Specialitatea:  12.00.02 - Drept public(cu specificarea: constituţional, administrativ, poliţienesc, militar, financiar, vamal, informaţional, ecologic); organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept Anul: 2011 Conducător ştiinţific: Dumitru Grama doctor, conferenţiar cercetător, Institutul de Istorie Instituţia: Universitatea Liberă Internaţională din Moldova CSS: DH 15-12.00.02-27.03.08 Institutul de Istorie

Statut Teza a fost susţinută pe 2 septembrie 2011 în CSS şi aprobată de CNAA pe 5 octombrie 2011 Autoreferat – 0.32 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Adnotare

Structura tezei: Introducere, patru capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografia din 434 de titluri, 7 anexe, 215 de pagini text de bază.

Rezultatele obţinute sunt publicate în 14 lucrări ştiinţifice.

Domeniul de studiu: Drept public (constituţional)

Scopul lucrării rezidă în efectuarea cercetărilor ştiinţifice aprofundate şi complexe a instituţiei Ombudsmanului în statele Uniunii Europene, precum şi în ţările postsovietice limitrofe Uniunii Europene pentru elaborarea concepţiei teoretice şi a principiilor de activitate practică a Ombudsmanului.

Obiectivele lucrării: 1) analiza genezei acestei instituţii, a extinderii Ombudsmanului suedez în celelalte ţări; 2) cercetarea complexă şi sub toate aspectele a reglementărilor legale, în materia instituţiei Ombudsmanului; 3) examinarea conceptelor instituţiei Ombudsmanului în ţările lumii, în statele Uniunii Europene şi în ţările postsovietice limitrofe Uniunii Europene, expuse în literatura juridică, cu analiza naturii juridice a acestei instituţii și elaborarea unei noi definiții privind instituția Ombudsmanului; 4) determinarea importanţei şi rolului instituţiei Ombudsmanului, în sistemul democraţiei instituţionale; 5) analiza mecanismului de funcţionare şi analiza comparativă a instituţiilor de tip Ombudsman; 6) orientarea destinatarilor şi beneficiarilor asupra activităţii depuse de Ombudsman, spre înţelegerea rolului şi importanţei acestei instituţii, în contextul protecţiei drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului; 7) analiza eficienţei activităţii Ombudsmanului, raportat la consacrarea legislativă a atribuţiilor şi competenţelor care îi revin.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a lucrării rezidă în studierea complexă a instituţiei Ombudsmanului, a evoluţiei în doctrina juridică din România, Federaţia Rusă şi din unele state ale Uniunii Europene a concepţiei Ombudsmanilor specializaţi, în special a Ombudsmanilor pentru eliminarea formelor de discriminare, problemă actuală şi acută, avută în vedere şi de către cercetătorii din Republica Moldova. Pentru prima dată, în literatura de drept constituţional s-a investigat geneza şi evoluţia instituţiei de tip Ombudsman în URSS, făcându-se o amplă cercetare a factorilor social-politici şi juridici care au împiedicat extinderea instituţiei Ombudsmanului, până la căderea regimurilor totalitare din URSS şi din alte ţări socialiste. Un caracter de noutate ştiinţifică şi originalitate o are investigarea instaurării instituţiei Ombudsmanului în Rusia şi în Republica Moldova, având în vedere caracterul specific al acestui fenomen juridic, susţinut de activismul susţinătorilor luptei pentru drepturile omului. Este original modul de abordare şi cercetare a rezistenţei forţelor conservatoare, atât împotriva creării instituţiei Ombudsmanului, cât şi împotriva independenţei acesteia. Un caracter de noutate ştiinţifică comportă şi examinarea complexă a instituţiei Ombudsmanului, prin prisma vechilor dispoziţii constituţionale şi constituţionalismului contemporan, a realităţilor social-politice şi economice actuale.

Semnificaţia teoretică a rezultatelor cercetării se manifestă prin faptul că concluziile şi recomandările autorului pot fi utilizate atât în procesul de modificare şi completare a cadrului legislativ din Republica Moldova, din România, din celelalte ţări ale Uniunii Europene, în scopul perfecţionării legislaţiei, potrivit standardelor europene de reglementare a instituţiei Ombudsmanului, cât şi în procesul de elaborare a noi norme, care să suplinească lacunele existente.

Valoarea aplicativă a lucrării este determinată de orientarea spre perfecţionarea cadrului legal al activităţii Ombudsmanului, întru eficientizarea acestei activităţi şi a rezultatelor practice. Rezultatele cercetărilor, concluziile şi recomandările din teză pot fi utilizate: în aprofundarea studiului privind instituția Ombudsmanului şi rolul acestuia în protecţia drepturilor omului; în activitatea de elaborare a normelor juridice, în scopul perfecţionării legislaţiei în domeniul instituţiilor de tip Ombudsman; în activitatea desfăşurată de către Avocaţii Parlamentari din Republica Moldova şi de către Avocatul Poporului din România; în procesul de studiere a cursului de drept constituţional, eficientizarea procesului de instruire în cadrul facultăţilor de drept ale instituţiilor de învăţământ superior – la predarea cursurilor privind protecţia juridică a drepturilor omului.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele tezei au fost implementate cu succes la Universitatea Spiru Haret din Bucureşti, în cadrul Curţii de Apel Piteşti, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, în calitate de material ştiinţific, în scopul informării cadrelor didactice, a studenţilor, specialiştilor în domeniu şi cetăţenilor cu privire la existenţa, activitatea şi beneficiile colaborării cu această instituţie.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Teodor Cârnaţ
  doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice
• Pavel Nicolae
  doctor în drept, conferenţiar universitar org, Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, România

 Teze

În examinare [2] :

• Răspunderea parlamentară în condiţiile statului de drept contemporan
  19 martie 2021
• Garanțiile constituționale ale dreptului la un proces echitabil
  31 iulie 2020

Arhiva tezelor:
Selectaţi anul2022 [3]2021 [2]2020 [1]2019 [5]2018 [9]2017 [4]2016 [9]2015 [6]2014 [1]2012 [5]2011 [6]2010 [12]2009 [11]2008 [7]2007 [14]2006 [5]2005 [9]

[...] Acte Normative