Metode fizico-chimice combinate de tratare a apelor reziduale tehnogene
|
StatutTeza a fost susţinută pe 18 martie 2016 în CSSşi aprobată de CNAA pe 21 aprilie 2016 Autoreferat – 1.26 Mb / în română – 1.41 Mb / în rusăTezaCZU
|
Cuvinte Cheie
ape reziduale, metale de tip d, poluanţ organici, electrozi tridimensionali de tip flow-through, regenerare selectivă, reactoare combinate, fotocataliză, electro- şi galvanocoagulare, feritizarea sedimentelor, sisteme multicomponenteAdnotare
Covaliova Olga, „Metode fizico-chimice combinate de tratare a apelor reziduale tehnogene” teza de doctor habilitat în ştiinţe chimice, Chişinău, 2016. Teza este expusă pe 242 pagini text de bază, inclusiv 113 figuri şi 17 tabele, şi include: adnotare prezentată în limbile română, rusă şi engleză, lista abrevierilor, introducere, 6 capitole, concluzii generale şi recomandări practice, bibliografie din 441 titluri, anexe, declaraţia privind asumarea răspunderii, CV-ul autorului. Rezultatele obţinute sunt expuse în 86 de publicaţii ştiinţifice.
Domenul de studii – 145.01 - chimie ecologică.
Scopul şi obiectivele tezei - elaborarea procedeelor noi combinate de purificare a apelor reziduale tehnogene, inclusiv reducerea electrochimică a metalelor de tip d din compuşii complecşi, regenerarea selectivă fără reactivi chimici a soluţiilor pentru prevenirea diversării lor, distrucţia foto- şi microbiologică a compuşilor organici persistenţi în mediu apos, procese combinate electro- şi galvanochimice a apelor uzate multicomponente, studiul condiţiilor de transformări fazo-disperse şi de feritizare a sedimentelor generate pentru utilizarea lor ulterioară, asigurând cerinţele de protecţie a mediului ambiant.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. În premieră au fost efectuate studii complexe privind comportamentul metalelor de tip d (Zn, Сd, Cu, Ni şi Cr) în condiţiile de polarizare catodică şi anodică în soluţii model de ape reziduale cu conţinut de complecşi amoniacali, pirofosfatici, hidroxo- şi acva- luând în consideraţie compoziţia şi distribuţia lor în soluţii; este justificată oportunitatea utilizării electrozilor tridimensionali pentru epurarea apelor uzate cu concentraţii mici; a fost elaborată o direcţie nouă de reducere selectivă a ionilor Fe(III) până la Fe(II) în electroliţi pentru prevenirea diversării lor; a fost propusă distrucţia combinată foto- şi microbiologică a xenobioticilor în mediul apos, au fost stabilite consecutivitatea formării compuşilor intermediari, precum şi rolul Fe-fotoinductorilor în formarea radicalilor liberi; au fost elucidate rolul şi particularităţile proceselor de cataliză în formarea structurilor feritizate şi proprietăţile sedimentelor feromagentice formate în condiţiile tratării electro- şi galvanochimice a apelor reziduale multicomponente.
Rezultatele principial noi obţinute pentru ştiinţă şi practică au identificat o nouă direcţie de cercetare în domeniul chimiei ecologice, prin elaborarea şi justificarea teoretică a metodelor fizicochimice combinate de tratare a apelor reziduale tehnogene, ce conțin ioni ai metalelor grele, compuşii complecşi ai acestora, şi substanţe-xenobiotice persistente de natură organică. Metodele şi instalaţiile elaborate prezintă interes practic pentru tratarea sistemelor apoase până la cerinţele normative cu asigurarea securităţii ecologice, extragerea şi utilizarea componentelor valoroase şi utilizarea repetată a apei epurate la intreprinderile legate de procesarea suprafeţei metalelor precum: „Topaz”, Glass Container Company (Chișinău), „Răut” (Bălți), uzina experimentală a IFA AȘM, etc.
Semnificaţia teoretică. Au fost obţinute noi cunoştinţe fundamentale privind comportamentul electrochimic al complecşilor de d-metale în soluţii diluate; au fost stabilite regularităţi teoretice a operaţiunii electrozilor de tip flow-through pe baza calculărilor numerice conform modelului matematic şi au fost stabiliţi parametrii cinetici ai proceselor de regenerare a soluţiilor tehnologice cu conţinut de Fe; a fost arătat specificul proceselor de distrugere a moleculelor benzotiazolilor în prezenţa compuşilor de fier; a fost elucidat mecanismul autocatalitic de transformări fazo-disperse cu formarea proprietăţilor de succeptibilitate magnetică a sedimentelor în procesul de tratare electrochimică a apelor reziduale.
Valoarea aplicativă a lucrării. Au fost elaborate şi propuse pentru aplicări practice tehnologiile de epurare combinată electrochimică a apelor reziduale cu conţinut de metale; au fost justificate condiţiile extragerii metalelor neferoase şi regenerării soluţiilor tehnologice uzate; au fost elaborate procesele şi reactoarele pentru tratarea combinată distructivă a sistemelor apoase cu conţinut de toxicanţi organici; au fost elaborate procesele electro- şi galvanochimice de epurare a apelor reziduale multicomponente cu obţinerea sedimentelor stabile din punct de vedere chimic, şi un grad înalt de purificare al apei; a fost propusă concepţia nouă de tehnologii ecologic pure la tratarea apelor reziduale tehnogene şi soluţiilor tehnologice uzate cu utililizarea deşeurilor solide.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. O serie de metode elaborate au trecut aprobarea practică şi
sunt recomandate pentru aplicare în procesele de producerе.
Referenţi Oficiali
- Mihail Ciobanu
doctor habilitat, conferenţiar cercetător - Maria Gonţa
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Creţescu I.
doctor, profesor universitar, România
Membrii Consiliului Ştiintific
- Tudor Lupaşcu, preşedinte
doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Chimie - Raisa Nastas, secretar
doctor, conferenţiar cercetător, Institutul de Chimie - Alexandru Dicusar, membru
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Fizică Aplicată - Vasile Rusu, membru
doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Institutul de Chimie - Vasile Guţanu,
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Goncearuc V.
doctor habulitat, profesor universitar, Ucraina
Teze
Acte Normative
