Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2016 / mai /

Relaţiile dintre Statul Român şi Biserica Ortodoxă din Transilvania în perioada 1918-1928.


Autor: Trîncă Sorin
Gradul:doctor în istorie
Specialitatea: 07.00.02 - Istoria românilor (pe perioade)
Anul:2016
Conducător ştiinţific: Anatol Petrencu
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia: Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" din Chişinău

Statut

Teza a fost susţinută pe 20 mai 2016 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 5 iulie 2016

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.71 Mb / în română

Teza

CZU [94+322] (498.4) „1918/1928” + 261.7: 281.95„1918/1928

Adobe PDF document 9.50 Mb / în română
258 pagini

Cuvinte Cheie

Stat, România, Biserica Ortodoxă Română, ortodocşi, Constituţie, uniţi, treceri confesionale, Status, Concordat, salarizare, buget, împroprietărire.

Adnotare

Structura tezei constă din Introducere, trei capitole, Concluzii şi recomandări, adnotări în limbile română, rusă şi engleză, bibliografie din 465 de surse, 150 pagini text de bază şi 33 anexe. Rezultatele cercetării au fost publicate în 7 studii ştiinţifice.

Domeniul de studiu: Istoria Românilor.

Scopul cercetării are în vedere examinarea relaţiei dintre Statul român şi Biserica Ortodoxă română în perioada 1918–1928 cu exemplificări exprese pentru Transilvania.

Obiectivele cercetării constau în: analiza impactului raportului dintre Statul român şi BOR oglindit în legislaţia de Stat privitoare la culte; examinarea raporturilor ortodoxo-unite în cadrul revenirilor la Ortodoxie şi a modalităţii în care Statul a încercat să soluţioneze acest fenomen complex; exemplificarea convergenţelor şi a contrastelor în raporturile dintre cele două instituţii.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a cercetării este dată de faptul că sursa de documentare a lucrării se axează pe foarte multe documente de arhivă, unele inedite. Ele nu fac altceva decât să întregească, să contribuie la alcătuirea unei imagini întregite privitoare la relaţiile dintre BOR şi Stat în contextul politicii promovate de către Instituţia politico-administrativă a societăţii româneşti în domeniul cultelor religioase în perioada 1918-1928.

Problema ştiinţifică importantă soluţionată constă în examinarea dinamicii relaţiei dintre Statul roman şi BOR pe fondul făuririi României Mari; observarea evolutivă a sinergiei dintre cei doi poli în perioada 1918-1928.

Semnificaţia teoretică este prezentată de expunerea impactului pozitiv sau negativ reflectat din interferenţa celor două instituţii prin intermediul argumentării ştiinţifice a rezultatelor obţinute. Valoarea aplicativă. Abordând aspecte confesionale extrem de delicate pentru istoriografia românească, lucrarea în întregime sau unele teme supuse examinării istorice constituie o invitaţie la dezbatere pentru cei care doresc un plus de claritate şi de nuanţare a unei probleme dominante cum este aceea a conexiunii Stat-biserică. Mai mult, pornind de la un bogat substrat arhivistic, tratarea unor aspecte ale lucrării a contribuit la reliefarea unor probleme inedite, utile pentru ulterioare subiecte de cercetare ale studenţilor, masteranzilor sau doctoranzilor. Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele cercetării ar putea fi utilizate în primul rând pentru stabilirea unei concepţii politice echilibrate, cu privire la regimul cultelor.

Cuprins


1. RELAŢIILE DINTRE STATUL ROMÂN ŞI BISERICA ORTODOXĂ DIN TRANSILVANIA: REPERE ISTORIOGRAFICE ŞI SURSE ISTORICE
  • 1.1. Abordări teoretico-conceptuale ale studiului
  • 1.2. Analiza istoriografiei relaţiilor Stat-biserică în Transilvania (1918-1928)
  • 1.3. Izvoarele documentare privind politica Statului Român faţă de BOR din Transilvania
  • Concluzii la capitolul 1

2. PROBLEMELE CONFESIONLE ALE ROMÂNIEI MARI
  • 2.1. Aportul Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania la realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Comunicarea dintre polul spiritual şi cel laic reflectat în plan ceremonial
  • 2.2. Inițiative ortodoxe de unificare. Disputa Stat-Biserică pe fondul unificării bisericești
  • 2.3. Constituţia din anul 1923 şi Biserica Ortodoxă. Regimul actelor stării civile şi a binecuvântării religioase. Polemica pe suportul termenului de „religiune dominantă”
  • 2.4. Înfiinţarea Patriarhiei Ortodoxe Române (1925): argumente „pro” şi „contra”. Însemnătatea istorică a constituirii Patriarhiei Ortodoxe Române
  • 2.5. Impactul modernității asupra Bisericii Ortodoxe. Biserica și politica, clericalismul
  • 2.6. Alterități ale raporturilor interconfesionale (ortodoxo-unite) în cadrul revenirilor la Ortodoxie
  • 2.7. Statul Român şi diferendele interconfesionale în Transilvania
  • Concluzii la capitolul 21

3. CONVERGENŢE ŞI CONTRASTE ALE RAPORTULUI DINTRE STAT ŞI BISERICA ORTODOXĂ
  • 3.1. Impactul pozitiv al Statului Român în organizarea BOR
  • 3.2. Teandria Stat-Biserică reflectată în încercarea Statului de a pune la dispoziția BOR mijloace financiare și materiale
  • 3.3. Sinergia dintre Stat și Biserica Ortodoxă în activitatea socială, medicală, filantropică și în moralizarea societăţii
  • 3.4. Contraste ale raportului dintre Stat şi Biserica Ortodoxă. Salarizarea preoţimii ortodoxe şi Bugetul Cultelor în perioada 1918-1928
  • 3.5. Biserica Ortodoxă din Transilvania în cadrul Reformei agrare din anul 1921
  • 3.6. Concordatul cu Vaticanul (1927) şi Legea Cultelor (1928
  • 3.7. Statusul Romano-Catolic
  • Concluzii la capitolul 3

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI