Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Reabilitarea medico-socială a pacienţilor cu epilepsie în regim de ambulator


Autor: Oleg Cobâleanschi
Gradul:doctor habilitat în medicină
Specialitatea: 14.00.18 - Psihiatrie şi narcologie
Anul:2005
Consultanţi ştiinţifici: Stanislav Groppa
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Anatol Nacu
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 19 octombrie 2005 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 22 decembrie 2005

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.44 Mb / în română

Cuvinte Cheie

crize epileptice, epilepsii parţiale, epilepsii generalizate, potenţial psiho-fizic restant, terapie psiho-farmacologică, recuperare de ambulator, reeducare funcţională, readaptare, resocializare

Adnotare

Studiul a observat şi examinat în regim de ambulator 259 bolnavi cu epilepsie, pentru care s-au propus şi aplicat formule de asistenţă recuperatorie plenară şi de durată şi prin care aceştia urmau să se afle continuu în sfera acţiunilor programate de reabilitare psihoterapeutică, ce ar prevedea atât medicaţie specifică (psihofarmacoterapie), cât şi măsuri de restabilire a deprinderilor motorii şi verbale, inclusiv prin intervenţii de suscitare a mecanismelor compensatorii şi redresarea funcţiilor dereglate, având grijă inclusiv de reinserarea socială adecvată a bolnavilor prin instituţiile de reabilitare sau prin îngrijiri de supraveghere activă. S-a preferat studierea şi asistarea în condiţii de dispensar, în cadrul căruia ei au putut beneficia de un examen funcţional complex (EEG, Eco-E, REG).

Cercetările asupra originilor epilepsiilor dificile încadrate de acest studiu au relevat, că de importanţa primordială în constituirea substratului de sechele organice sunt factorii etiologici din copilărie - patologia puerperală, hipoxia, neuroinfecţiile, ereditatea tarată; la adulţi - TCC, etilismul, stresul emoţional, privarea de somn, suprasolicitarea şi alte momente astenizante la care se adaugă invariabil predispoziţia ereditară.

Examenele specifice, cât şi testele clinico-paraclinice, studiul de anchetă şi testele de evaluare şi autoevaluare au acumulat un mare volum de informaţii utile ordonării de ingredienţă şi succesivitate a programelor de asistenţă psihofarmacologică şi recuperatorie complexă pentru bolnavi cu diferite specii de epilepsii dificile. Astfel s-a determinat şi evaluat de forţă destructivă factorii ce au precipitat manifestarea maladiei, apoi şi factorii şi circumstanţele ce incită declanşarea crizelor şi întreţin progresiunea afecţiunii. Pentru estimarea potenţialului psiho-fizic restant, a gradului de disfucţionare intelectual-mnestică s-au realizat studii minuţioase de anchetă şi autoevaluări privind calitatea de adaptare socială a fiecărui bolnav avut sub observare.

Informaţiile acumulate s-au utilizat pentru a ordona pentru bolnavi programe diferenţiate de asistenţă recuperatorie ce includeau atât medicaţie specifică, cât şi un spectru divers de asistenţă psiho-socială: diverse genuri de psihoterapie individuală, inclusiv autotrening şi psihoterapie sugestivă, de grup, inclusiv şedinţe psihoterapice cu familia, terapii ocupaţionale, socioterapie - socioterapie extraspitalicească, care prevedea includerea pacienţilor în diferite programe de recuperare şi consolidare a potenţialului psihic şi a abilităţilor profesionale, eventual de reorientarea spre profesiuni mai puţin solicitante, dar care să-i menţină în cadrul activismului social.

Experienţa acumulată pe parcursul acestor studii a fost sistematizată, evaluată de eficienţă şi trasate mai multe indicaţii de supraveghere dispensarizată a bolnavilor epileptici la nivelul medicinei primare, fiind formulate recomandări clare de observare a acestor bolnavi şi indicaţii orientative de reîncadrare a lor în familie, în anturajul macro- şi microsocial. Autorul a elaborat şi câteva programe de asistare psihofarmacologică complexă, sugerând soluţii de adaptare a formulelor propuse în asistarea unor cazuri concrete, ce pot impune manevrarea şi alternarea diferitor programe de asistenţă recuperatorie şi de prevenire a depersonalizărilor precoce.

Autorul a punctat principii clare de asistenţă etapizată şi perseverentă, prin care să se evite excluderea bolnavului epileptic din vizorul acţiunilor medicale şi de protecţie socială, în aceiaşi ordine de preocupări fiind propuse sugestii de consulting profesional, instructiv, matrimonial şi asistenţă juridică persoanelor marcate de epilepsie, care au toate drepturile să se antreneze în producţia bunurilor sociale şi să beneficieze în volum deplin de acestea.

Cuprins


CAPITOLUL I Actualităţi în cunoaşterea şi asistarea epilepsiilor (revista literaturii)
  • 1.1. Istoricul problemei, evoluţia conceptuală şi posibilităţile de curaţie a epilepsiilor
  • 1.2. Reabilitarea pacienţilor cu epilepsie: principii şi controverse
  • 1.3. Reabilitarea pacienţilor cu epilepsie în condiţii de ambulator
  • 1.4. Reperele terapeuticii anticonvulsivante: tradiţie şi intervenţii novatoare în medicaţia epilepsiilor

CAPITOLUL II Caracteristica materialului clinic analizat şi metodele investigaţionale utilizate
  • 2.1 Repartiţia pe loturi de cercetare în regim de supraveghere subcurativă dinamică la nivelul serviciilor de dispensar
  • 2.2. Parametrii clinici şi statutari ai pacienţilor cu epilepsie incluşi în studiu
  • 2.3. Metode şi tehnici diagnostice utilizate în cadrul prezentului studiu
  • 2.4. Examenul complex al statutului psiho-afectiv al pacienţilor ce produc fenomene epileptice

CAPITOLUL III Variante clinice de evoluţie a epilepsiei
  • 3.1 Determinarea unor caractere epidemiometrice ale epilepsiilor în spaţiul ţării noastre
  • 3.2. Particularităţile premorbide ale subiecţilor deduse prin studiu de anchetă anamnestică complexă
  • 3.3. Implicarea patogenă a diferitor fenomene ce s-au produs până la declanşarea paroxismelor specifice
  • 3.4 Variante clinice de evoluţie a epilepsiilor

CAPITOLUL IV Schiţarea profilului clinic şi psihologic al pacienţilor din eşalonul examinat
  • 4.1. Caracteristica clinico-psihologică de ansamblu a loturilor cercetate
  • 4.2. Estimarea particularităţilor caracteriologice ale pacienţilor cu epilepsie
  • 4.3 Angajamentul socio-familial al pacienţilor cu epilepsie

CAPITOLUL V Programe uzuale şi revizuite de reabilitare psihofarmacologică a pacienţilor cu epilepsie
  • 5.1. Principii generale de farmacoterapie a epilepsiilor
  • 5.2. Principii de medicaţie a sindroamelor psihosomatice în epilepsie
  • 5.3. Programe de medicaţie complexă a epilepsiilor
  • 5.4. Programe de medicaţie complexă a epilepsiilor cu anticonvulsivante
  • 5.5. Programe de medicaţie complexă a epilepsiilor cu remedii medicamentoase cu acţiune psihotropă
  • 5.6. Medicaţia neurometabolică în tratamentul epilepsiilor

CAPITOLUL VI Reabilitarea medicală şi reabilitarea psiho-socială a pacienţilor cu epilepsie
  • 6.1. Principiile generale de reabilitare psihică şi somatică
  • 6.2. Evaluarea gradului de alterare a psihicului în contextul afectului epileptic
  • 6.3. Tratamente prin psihoterapie şi socioterapie aplicate de noi pacienţilor cu epilepsie
  • 6.4. Psihoterapii individuale
  • 6.5. Terapia ocupaţională
  • 6.6. Socioterapia

CAPITOLUL VII Asisteţa profilactivă a pacienţilor cu epilepsie
  • 7.1. Genuri de asistenţă preventivă în cazul epilepsiilor
  • 7.2 Prerogative profilactice generale
  • 7.3. Statutul familial şi matrimonial al pacienţilor cu epilepsie din studiul nostru
  • 7.4. Potenţialul intelectual şi capacitatea de instruire a pacienţilor cu epilepsie
  • 7.5. Abilităţile profesionale ale pacienţilor cu epilepsie