|
|
Statut
Teza a fost susţinută pe 3 iunie 2006 în CSS şi aprobată de CNAA pe 28 septembrie 2006
Autoreferat
– 0.31 Mb / în română
Teza
CZU 342.9(478)(043.3)
1.00 Mb /
în română
156 pagini |
Cuvinte Cheie
securitate naţională, securitatea statului, organ al securităţii statului, statut administrativ-juridic al organelor securităţii statului, competenţa organului securităţii statului, activitate informativă, activitate contrainformativă, ciclu (flux) informativ, planificarea activităţii informative, culegerea de informaţii, exploatarea informaţiilor, diseminarea informaţiilor, beneficiarii activităţii informative, protecţia şi paza de stat, paza frontierei de stat, modelul prezidenţial de asigurare a securităţii naţionale, modelul ministerial de asigurare a securităţii naţionale etc.
Adnotare
Prezenta lucrare elucidează locul şi rolul pe care organele securităţii statului îl ocupă în sistemul actual al autorităţilor publice din Republica Moldova. Teza are ca punct de plecare studierea evoluţiei istorice a organelor securităţii statului în Moldova începând cu anul 1940, an în care pe teritoriul republicii a fost instaurat regimul sovietic. Anume perioada sovietică a lăsat cea mai puternică amprentă asupra statutului juridic actual al organelor securităţii statului.
O atenţie deosebită este acordată concepţiilor actuale privind securitatea naţională şi securitatea statului. Se subliniază că securitatea astăzi este un fenomen ce are un caracter complex, cuprinzând mai multe aspecte: social, politologic, juridic etc.
Capitolul-cheie al lucrării este consacrat competenţei organelor securităţii statului ca element de bază al statutului juridic al acestora. Reliefarea atribuţiilor organelor securităţii statului din Republica Moldova a permis înaintarea unor propuneri de reorganizare a acestora, luându-se în consideraţie practica statelor democratice cu tradiţii mai bogate în domeniu.
În teză sunt supuse unei analize minuţioase interacţiunile ce apar între organele securităţii statului şi autorităţile publice supreme din Republica Moldova. În special, se evidenţiază necesitatea sporirii controlului parlamentar asupra organelor de securitate, precum şi a reevaluării rolului Consiliului Suprem de Securitate la etapa actuală.
Pe lângă unele concluzii formulate de autor privind modul de organizare şi funcţionare a organelor securităţii statului în Republica Moldova, în teză sunt înaintate şi unele recomandări ce vizează perfecţionarea cadrului juridic autohton care reglementează statutul juridic al acestor organe.
Cuprins
CAPITOLUL I. Aspecte generale privind securitatea statului ca parte componentă a securităţii naţionale a Republicii Moldova
- 1.1. Evoluţia istorică a organelor securităţii statului în Republica Moldova:
- 1.1.1. Organele securităţii statului – element indispensabil al aparatului statal totalitar instituit în a.1940 pe teritoriul RSSM
- 1.1.2. Trăsăturile esenţiale ale organelor securităţii statului în RSSM după cel de-al doilea război mondial
- 1.1.3. Destrămarea Comitetului Securităţii de Stat (KGB-ului) şi apariţia în Republica Moldova a noilor structuri menite să asigure securitatea statului
- 1.2. Consideraţii actuale privind conceptele „securitatea naţională” şi „securitatea statului”
- 1.3. Principiile de asigurare a securităţii statului
CAPITOLUL II. Competenţa – elementul de bază al statutului administrativ-juridic al organelor securităţii statului
- 2.1. Statutul administrativ-juridic al organelor securităţii statului: esenţă şi conţinut
- 2.2. Caracterizarea generală a competenţei organelor securităţii statului
- 2.3. Direcţiile de activitate a organelor securităţii statului
- 2.4. Considerente privind natura juridică complexă a organelor securităţii statului în Republica Moldova la etapa actuală
CAPITOLUL III. Interacţiunea organelor securităţii statului cu alte autorităţi publice
- 3.1. Controlul parlamentar al activităţii organelor securităţii statului
- 3.2. Exercitarea de către Preşedintele Republicii Moldova a conducerii generale a activităţii de asigurare a securităţii statului
- 3.3. Locul şi rolul Consiliului Suprem de Securitate în sistemul autorităţilor publice cu competenţe în domeniul asigurării securităţii statului
- 3.4. Relaţiile dintre Guvern, organele centrale de specialitate şi organele securităţii statului
- 3.5. Controlul judiciar şi supravegherea exercitată de procuror asupra activităţii organelor securităţii statului