|
StatutTeza a fost susţinută pe 8 septembrie 2017 în CSSşi aprobată de CNAA pe 11 mai 2018 Autoreferat![]() TezaCZU 634.848.1:634.849:57.047(478)(043.2)
|
Structura tezei: introducere, 5 capitole, 12 concluzii generale şi recomandări practice, bibliografie 260 de titluri, 7 anexe cu 14 tabele; 200 de pagini de text care includ 38 de tabele, 93 de figuri. Rezultatele obţinute sunt publicate în 97 de lucrări ştiinţifice. Cuvinte cheie: ameliorare, calitate, bacă, hibrizi interspecifici, filoxeră, rezistenţă, rizogen, specie, viţă-de-vie.
Domeniul de studiu: Ameliorarea plantelor.
Scopul lucrării. Argumentarea ştiinţifică a metodologiei de includere a taxonilor distanţi în procesul de ameliorare la viţa-de-vie, determinarea rolului acestora în crearea genotipurilor interspecifice rizogene (V. vinifera x M. rotundifolia), cu rezistenţă sporită la factorii biotici şi abiotici.
Obiective. Evaluarea taxonilor îndepărtaţi, determinarea funcţionalităţii şi rolului acestora în crearea genotipurilor interspecifice rizogene. Obţinerea şi evaluarea combinaţiilor distante, estimarea particularităţilor agrobiologice ale hibrizilor performanţi. Determinarea caracterelor anatomice ale frunzelor şi rădăcinilor, calităţilor organoleptice, biochimice, uvologice, oenologice etc. ale strugurilor şi produselor derivate. Descrierea cariologică, extragerea şi secvenţierea ADN-ului. Relevanţa rezistenţei genotipurilor interspecifice la filoxeră, micromicete, secetă, temperaturi joase în perioada de iernare şi testarea capacităţii acestora pentru înmulţire prin butaşi. Extinderea arealului de cultivare a viţei-de-vie în zonele pedoclimatice riscante pentru plantaţiile cu soiuri din grupul V. vinifera.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Elaborarea metodologiei de creare a genotipurilor rizogene interspecifice V. vinifera x M. rotundifolia cu rezistenţă sporită la factorii biotici şi abiotici. Depistarea şi evidenţierea surselor donatoare de caractere agrotehnologice valoroase şi includerea lor în procesul de ameliorare a viţei-de-vie, obţinerea genotipurilor de viţă-de-vie cu rezistenţă şi productivitate sporită, struguri de calitate înaltă. Valorificarea potenţialului biologic al genitorilor interspecifici va permite obţinerea de produse vitivinicole de calitate superioară, reducerea pressing-ului substanţelor chimice în combaterea agenţilor patogeni şi dăunătorilor. Rezultate principial noi pentru ştiinţă şi practică. Evaluarea complexă a taxonilor de viţă-de-vie şi funcţionalităţii acestora, elaborarea metodologiei de creare a genotipurilor interspecifice rizogene cu rezistenţă sporită la factorii mediului ambiant. Prin hibridarea interspecifică a varietăţilor V. vinifera x M. rotundifolia au fost obţinute genotipuri interspecifice de viţă-de-vie în BC3, cu caractere valoroase dobândite, fapt ce va permite extinderea în zona de nord a viţei-de-vie pe rădăcini proprii şi reducerea numărului de tratamente chimice, ceea ce va contribui la obţinerea de produse ecologice şi protejarea mediului înconjurător.
Semnificaţia teoretică. Elucidarea funcţionalităţii entităţilor taxonomice genetic înrudite – V. vinifera şi M. rotundifolia cu capacitate combinativă diminuată care poate fi depăşită prin implicarea a 2 factori genetici importanţi: parental în calitate de componentă de hibridare – V. vinifera genitor matern, iar M. rotundifolia – patern, şi aditiv prin retroîncrucişări. Ca rezultat are loc o inducere largă a varietăţilor de recombinanţi care oferă oportunităţi de eficientizare a hibridării distante în procesul de ameliorare a caracterelor valoroase. Clasificarea diferenţiată a genotipurilor interspecifice de viţă-de-vie în baza profilurilor ADN (markeri SSR) şi criteriilor ampelografice relevă importanţa interacţiunilor specifice genotip x mediu la formarea particularităţilor biologice şi tehnologice ale hibridului. Studiul multilateral al caracterelor biologice şi agronomice, implicarea în procesul de hibridare a genotipurilor de provenienţă ecologo-geografică diferită din speciile V. vinifera şi M. rotundifolia, eliminarea în cadrul selectărilor a formelor aneuploide asigură stabilizarea genomului interspecific (2n = 38), cu caractere de rezistenţă şi însuşiri tehnologice preţioase.
Valoarea aplicativă. Hibrizii interspecifici V. vinifera x M. rotundifolia pot fi multiplicaţi prin butăşire, din material săditor proprioradicular de competitivitate înaltă cu perioadă precoce de maturare a strugurilor. Extinderea arealului de cultivare, unde varietăţile din grupul V. vinifera nu rezistă temperaturilor joase din perioada de iarnă. În conformitate cu principiile clasice uvologice şi tehnologice, genotipurile evidenţiate BC3-502; BC3-508; BC3-512; BC3-536; BC3-541; BC3-545 ş.a. sunt recomandate pentru utilizare ca soiuri de masă, iar genotipurile BC2-3-1; BC3-580; BC3-595; BC3-640; BC3-660 ş.a. au o destinaţie mai largă pentru consum în stare proaspătă şi procesare: sucuri, distilate etc. Datorită rezistenţei înalte la boli şi vătămători, hibrizii interspecifici vor contribui la minimizarea cheltuielilor legate de producerea materialului săditor şi reducerea tratamentelor chimice în procesul tehnologic de cultivare, astfel diminuând semnificativ impactul negativ al acestora asupra mediului înconjurător.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Au fost create sectoare de hibrizi interspecifici de viţă-de-vie la IGFPP al AŞM şi GB(I) a AŞM şi iniţiate primele plantaţii cu hibrizi interspecifici în zona de nord a Republicii Moldova utilizând butaşi nealtoiţi, rezistenţi la filoxeră, micromicete patogene, secetă şi temperaturi joase în perioada de iarnă.