Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Crearea hibrizilor interspecifici de viţă-de-vie (Vitis vinifera L. x Muscadinia rotundifolia Michx.) cu rezistenţă sporită faţă de factorii biotici şi abiotici


Autor: Alexandrov Eugeniu
Gradul:doctor habilitat în biologie
Specialitatea: 06.01.05 - Ameliorarea şi producerea seminţelor
Anul:2018
Consultanţi ştiinţifici: Vasile Botnari
doctor habilitat, conferenţiar cercetător
Boris Găina
doctor habilitat, profesor cercetător
Instituţia: Institutul de Genetica, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor

Statut

Teza a fost susţinută pe 8 septembrie 2017 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 11 mai 2018

Autoreferat

Adobe PDF document – 1.61 Mb / în română

Teza

CZU 634.848.1:634.849:57.047(478)(043.2)

Adobe PDF document 8.40 Mb / în română
260 pagini

Cuvinte Cheie

ameliorare, calitate, bacă, hibrizi interspecifici, filoxeră, rezistenţă, rizogen, specie, viţă-de-vie

Adnotare

Structura tezei: introducere, 5 capitole, 12 concluzii generale şi recomandări practice, bibliografie  260 de titluri, 7 anexe cu 14 tabele; 200 de pagini de text care includ 38 de tabele, 93 de figuri. Rezultatele obţinute sunt publicate în 97 de lucrări ştiinţifice. Cuvinte cheie: ameliorare, calitate, bacă, hibrizi interspecifici, filoxeră, rezistenţă, rizogen, specie, viţă-de-vie.

Domeniul de studiu: Ameliorarea plantelor.

Scopul lucrării. Argumentarea ştiinţifică a metodologiei de includere a taxonilor distanţi în procesul de ameliorare la viţa-de-vie, determinarea rolului acestora în crearea genotipurilor interspecifice rizogene (V. vinifera x M. rotundifolia), cu rezistenţă sporită la factorii biotici şi abiotici.

Obiective. Evaluarea taxonilor îndepărtaţi, determinarea funcţionalităţii şi rolului acestora în crearea genotipurilor interspecifice rizogene. Obţinerea şi evaluarea combinaţiilor distante, estimarea particularităţilor agrobiologice ale hibrizilor performanţi. Determinarea caracterelor anatomice ale frunzelor şi rădăcinilor, calităţilor organoleptice, biochimice, uvologice, oenologice etc. ale strugurilor şi produselor derivate. Descrierea cariologică, extragerea şi secvenţierea ADN-ului. Relevanţa rezistenţei genotipurilor interspecifice la filoxeră, micromicete, secetă, temperaturi joase în perioada de iernare şi testarea capacităţii acestora pentru înmulţire prin butaşi. Extinderea arealului de cultivare a viţei-de-vie în zonele pedoclimatice riscante pentru plantaţiile cu soiuri din grupul V. vinifera.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Elaborarea metodologiei de creare a genotipurilor rizogene interspecifice V. vinifera x M. rotundifolia cu rezistenţă sporită la factorii biotici şi abiotici. Depistarea şi evidenţierea surselor donatoare de caractere agrotehnologice valoroase şi includerea lor în procesul de ameliorare a viţei-de-vie, obţinerea genotipurilor de viţă-de-vie cu rezistenţă şi productivitate sporită, struguri de calitate înaltă. Valorificarea potenţialului biologic al genitorilor interspecifici va permite obţinerea de produse vitivinicole de calitate superioară, reducerea pressing-ului substanţelor chimice în combaterea agenţilor patogeni şi dăunătorilor. Rezultate principial noi pentru ştiinţă şi practică. Evaluarea complexă a taxonilor de viţă-de-vie şi funcţionalităţii acestora, elaborarea metodologiei de creare a genotipurilor interspecifice rizogene cu rezistenţă sporită la factorii mediului ambiant. Prin hibridarea interspecifică a varietăţilor V. vinifera x M. rotundifolia au fost obţinute genotipuri interspecifice de viţă-de-vie în BC3, cu caractere valoroase dobândite, fapt ce va permite extinderea în zona de nord a viţei-de-vie pe rădăcini proprii şi reducerea numărului de tratamente chimice, ceea ce va contribui la obţinerea de produse ecologice şi protejarea mediului înconjurător.

Semnificaţia teoretică. Elucidarea funcţionalităţii entităţilor taxonomice genetic înrudite – V. vinifera şi M. rotundifolia cu capacitate combinativă diminuată care poate fi depăşită prin implicarea a 2 factori genetici importanţi: parental în calitate de componentă de hibridare – V. vinifera genitor matern, iar M. rotundifolia – patern, şi aditiv prin retroîncrucişări. Ca rezultat are loc o inducere largă a varietăţilor de recombinanţi care oferă oportunităţi de eficientizare a hibridării distante în procesul de ameliorare a caracterelor valoroase. Clasificarea diferenţiată a genotipurilor interspecifice de viţă-de-vie în baza profilurilor ADN (markeri SSR) şi criteriilor ampelografice relevă importanţa interacţiunilor specifice genotip x mediu la formarea particularităţilor biologice şi tehnologice ale hibridului. Studiul multilateral al caracterelor biologice şi agronomice, implicarea în procesul de hibridare a genotipurilor de provenienţă ecologo-geografică diferită din speciile V. vinifera şi M. rotundifolia, eliminarea în cadrul selectărilor a formelor aneuploide asigură stabilizarea genomului interspecific (2n = 38), cu caractere de rezistenţă şi însuşiri tehnologice preţioase.

Valoarea aplicativă. Hibrizii interspecifici V. vinifera x M. rotundifolia pot fi multiplicaţi prin butăşire, din material săditor proprioradicular de competitivitate înaltă cu perioadă precoce de maturare a strugurilor. Extinderea arealului de cultivare, unde varietăţile din grupul V. vinifera nu rezistă temperaturilor joase din perioada de iarnă. În conformitate cu principiile clasice uvologice şi tehnologice, genotipurile evidenţiate BC3-502; BC3-508; BC3-512; BC3-536; BC3-541; BC3-545 ş.a. sunt recomandate pentru utilizare ca soiuri de masă, iar genotipurile BC2-3-1; BC3-580; BC3-595; BC3-640; BC3-660 ş.a. au o destinaţie mai largă pentru consum în stare proaspătă şi procesare: sucuri, distilate etc. Datorită rezistenţei înalte la boli şi vătămători, hibrizii interspecifici vor contribui la minimizarea cheltuielilor legate de producerea materialului săditor şi reducerea tratamentelor chimice în procesul tehnologic de cultivare, astfel diminuând semnificativ impactul negativ al acestora asupra mediului înconjurător.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Au fost create sectoare de hibrizi interspecifici de viţă-de-vie la IGFPP al AŞM şi GB(I) a AŞM şi iniţiate primele plantaţii cu hibrizi interspecifici în zona de nord a Republicii Moldova utilizând butaşi nealtoiţi, rezistenţi la filoxeră, micromicete patogene, secetă şi temperaturi joase în perioada de iarnă.

Cuprins


1. GENOTIPURILE DE VIȚĂ-DE-VIE ŞI REALIZĂRILE ÎN AMELIORAREA GENOFONDULUI
  • 1.1. Capacităţile genotipurilor de viță-de-vie în raport cu factorii mediului ambiant
  • 1.2. Impactul filoxerei asupra viței-de-vie. Căile de soluționare a problemei
  • 1.3. Utilizarea genotipurilor spontane și a cultivarurilor în ameliorarea viței-de-vie
  • 1.4. Aplicarea tehnicii hibridării cu scopul creării genotipurilor interspecifice de viță-de-vie
  • 1.5. Metode clasice de ameliorare a viței-de-vie și neajunsurile acestora
  • 1.6. Criterii uvologice de omologare a soiurilor de viţă-de-vie
  • 1.7. Concluzii la capitolul 1

2. MATERIALE ȘI METODE DE CERCETARE
  • 2.1. Obiectul de studiu și condiţiile de efectuare a cercetărilor
  • 2.2. Metodica și tehnica efectuării hibridării
  • 2.3. Metode privind descrierea morfologică
  • 2.4. Metode privind studiile uvologice și oenochimice
  • 2.5. Metode privind efectuarea studiilor cariologice și anatomice
  • 2.6. Metode biometrice de studiu a frunzei de viță-de-vie
  • 2.7. Metode de apreciere a rezistenţei viței-de-vie
  • 2.8. Metoda de extracţie și secvenţiere a ADN-ului genomic
  • 2.9. Înmulţirea hibrizilor interspecifici valoroşi prin butași
  • 2.10. Metode de apreciere a productivităţii și calităţii strugurilor
  • 2.11. Prelucrarea matematică și statistică a rezultatelor
  • 2.12. Concluzii la capitolul 2

3. PARTICULARITĂŢILE METODOLOGICE DE CREARE A GENOTIPURILOR INTERSPECIFICE VITIS VINIFERA x MUSCADINIA ROTUNDIFOLIA
  • 3.1. Crearea hibrizilor interspecifici V. vinifera x M. rotundifolia
  • 3.2. Particularităţile morfologice ale hibrizilor interspecifici de viță-de-vie
  • 3.3. Criteriile citogenetice ale hibrizilor interspecifici de viță-de-vie
  • 3.4. Microsporogeneza hibrizilor interspecifici de viță-de-vie
  • 3.5. Analiza morfologică a grăuncioarelor de polen
  • 3.6. Heritabilitatea și modificările genotipurilor interspecifice de viță-de-vie
  • 3.7. Izolarea și secvenţierea ADN-ului genomic
  • 3.8. Concluzii la capitolul 3

4. REZISTENȚA HIBRIZILOR INTERSPECIFICI VITIS VINIFERA x MUSCADINIA ROTUNDIFOLIA LA FACTORII BIOTICI ȘI ABIOTICI
  • 4.1. Rezistenţa la secetă a hibrizilor interspecifici V. vinifera x M. rotundifolia
  • 4.2. Rezistenţa genotipurilor interspecifice de viță-de-vie la Phylloxera vastatrix Planch
  • 4.3. Resveratrolii ca factor decisiv în rezistenţa genotipurilor de viță-de-vie la filoxeră şi micromicete
  • 4.4. Rezistenţa hibrizilor interspecifici V. vinifera x M. rotundifolia la temperaturile joase din perioada de iernare
  • 4.5. Multiplicarea hibrizilor interspecifici prin metoda de butăşire
  • 4.6. Concluzii la capitolul 4

5. PARTICULARITĂŢILE AGRO-BIOLOGICE ȘI TEHNOLOGICE ALE HIBRIZILOR INTERSPECIFICI VITIS VINIFERA x MUSCADINIA ROTUNDIFOLIA
  • 5.1. Particularităţile fizico-chimice şi uvologice ale bacelor hibrizilor interspecifici
  • 5.2. Interdependenţa dintre compuşii chimici şi culoarea bacelor hibrizilor interspecifici (V. vinifera x M. rotundifolia)
  • 5.3. Aprecierea organoleptică a bacelor și produselor derivate ale hibrizilor interspecifici V. vinifera x M. rotundifolia
  • 5.4. Genotipuri interspecifice V. vinifera x M. rotundifolia cu caractere agrobiologice și tehnologice valoroase
  • 5.5. Perspectiva hibrizilor interspecifici V. vinifera x M. rotundifolia comparativ cu procedeele clasice de cultivare a viţei-de-vie
  • 5.6. Concluzii la capitolul 5

CONCLUZII GENERALE