|
StatutTeza a fost susţinută pe 26 iunie 2018 în CSSşi aprobată de CNAA pe 23 noiembrie 2018 Autoreferat![]() TezaCZU 002: 94 (478) „18-19” (043.2)
|
Structura tezei: lista abrevierilor, introducere, cinci capitole, a câte 3-5 subcapitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie cu 420 titluri, 260 pagini (până la bibliografie), 11 anexe, o cronologie a cenzurii (1814-1916), declaraţia privind asumarea răspunderii şi CV-ul autorului.
Scopul tezei: examinarea și elucidarea fenomenului istoriei cărții din Basarabia sub stăpânirea țaristă, a cărții românești ca factor esențial în conservarea elementului de conștiință națională și evidențierea impactului cenzurii țariste asupra cărții. Obiectivele tezei reflectă analiza istoriografiei temei; evidenţierea condiţiilor specifice de aplicare a legislaţiei imperiale în Basarabia (zonă de frontieră a Imperiului Rus), investigarea fondului de carte al unor biblioteci publice și private (biblioteci boierești), stabilirea impactului cenzurii țariste asupra tipăririi și circulației cărții în Basarabia.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a lucrării constă în elaborarea cadrului conceptual asupra fenomenului cărții și cenzurii țariste și impactul ei asupra cărții culturii din Basarabia. Rezultatele principial noi pentru ştiinţă şi practică obţinute: pentru prima dată cercetarea istorică si-a extins domeniul asupra istoriei cărții și fenomenului cenzurii țariste in Basarabia (1812-1917), ca parte componentă a structurilor centrale și locale de cenzură, asupra activității comitetelor de cenzură, a cenzorilor și inspectorilor preocupați de cenzura internă și străină a cărții, de suprvegherea completării fondului de carte în biblioteci publice și private; pentru prima dată au fost evaluate regulamentele de cenzură (1804, 1826, 1828, 1850, 1860, 1865, 1890, 1905, 1906) și formele de control asupra cărții laice, religioase și străine și, care au avut un impact direct asupra tiparului și, respectiv asupra componenței fondului de carte din bibliotecile publice și private, a cărții românești tipătite în Basarabia. Rezultatele obţinute au fost publicate în 70 de lucrări din țară și străinătte, inclusiv 3 monografii, 2 cataloage de colecție, o lucrare în colaborare.
Semnificaţia teoretică. S-a elaborat cadrul conceptual asupra problemei cărții și cenzurii în baza unei metodologii complexe cu rezultate teoretice importante, care au determinat crearea unei noi direcţii ştiinţifice – cea a fenomenului cărții și cenzurii. Concluziile teoretice formulate în teză completează esențial, cu date noi, inedite, cunoştinţele existente asupra cărții basarabene și pot servi drept bază teoretică în cercetarea a fenomenului cărții și cenzurii în alte perioade istorice sau la alte popoare, care au fost în trecutul istoric parte componentă a Imperiului Rus.
Valoarea aplicativă a tezei. Rezultatele obținute pot fi folosite în elaborarea unor lucrări generale cu privire la istoria culturii și cărții, istoria cenzurii, precum și în elaborarea unor enciclopedii tematice în problema cenzurii, a unor cursuri universitre temtice cu privire la structura instituțiilor administrației imperiale in Basarabia (1812-1917).
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Cunoașterea, evaluarea și interpretarea dintr-o perspectivă actuală a fenomenului cărții, care definește spiritualitatea basarabenilor in perioada țaristă, a regenerat în mod inevitabil o reinventarierea a fondului de carte tipărită sau depozitată în biblioteci publice și private, dar și o revizuire a semnificației unor evenimente și fapte istorice petrecute în spațiul basarabean in perioada țaristă. În consecință, tabloul cărții basarabene a fost completat cu punerea în circuitul științific a unor documente importante, necunoscute până acum și care aruncă o nouă lumină asupra fenomenului cărții și impactul cenzurii în spațiul basarabean (1812-1917).
.
În examinare [2] :
Arhiva tezelor: