Dimensiunea intertextuala a editorialului în limbile româna, engleza şi franceza, teza de doctor în filologie
|
StatutTeza a fost susţinută pe 28 iunie 2018 în CSSşi aprobată de CNAA pe 23 noiembrie 2018 Autoreferat – 0.78 Mb / în românăTezaCZU 81’42(043)
|
Cuvinte Cheie
intertextualitate, editorial, interculturalitate, intertextualitate orizontală, intertextualitate verticală, practică generativă, strategie de interpretare, forme de intertextualitate, comunicare interculturală.Adnotare
Scopul lucrării este de a contura conceptul de intertextualitate și de a elucida scenarii de manifestare a intertextualității în textul editorialului în limbile română, engleză și franceză atât din punctul de vedere al producerii textuale, cât și al receptării și interpretării textului, prin integrarea rezultatelor studiilor de teorie a textului, de analiză a discursului, de pragmatică și comunicare interculturală.
Obiectivele investigației:schițarea unui cadru teoretic și metodologic favorabil elaborării unui studiu de pragmatică a textelor articolelor de opinie (editoriale) scrise;
- argumentarea dimensiunii intertextuale a editorialelor, constatând dacă editorialistul recurge la intertextualitate ca strategie de generare de semnificații;
- stabilirea mecanismelor de funcționare și a particularităților de manifestare a intertextualității în editoriale;
- efectuarea unei tipologizări a formelor de intertextualitate valorificate în editoriale (în baza corpusului de analiză);
- descrierea funcțiilor intertextualității în editoriale (în baza corpusului de analiză);
- analiza tehnicilor intertextuale care contribuie la actualizarea demersului discursiv în textul editorialului în procesul derulării cadrului referențial;
- realizarea analizei mesajului intertextual în contextul globalizării în editoriale din ziare cu ideologii și politici editoriale distincte;
- investigarea modului în care același conflict și aceiași participanți sunt reprezentați în editorialele publicate în limbile română, engleză și franceză.
Noutatea științifică și originalitatea lucrării rezidă în transpunerea conceptului de intertextualitate, preluat din cadrul analizei textului literar, în domeniul interpretării editorialului din presa de limbă română, engleză și franceză. Editorialistul și autorul textului literar au în comun intenția creării unui text destinat unui public larg, având diverse intenții comunicative. Modelul teoretic al intertextualității cu care operăm se bazează pe interacțiunea: text/extratext – editorialist – text1 – lector, urmând linia M. Riffaterre – U. Eco – J. Culler – L. Jenny, model completat prin reflecțiile noastre, care au generat o tipologizare a formelor de intertextualitate (orizontală, verticală, mixtă).
Importanța teoretică și practică este argumentată de faptul prin care conexiunile stabilite de editorialist condiționează rolul de pivot al intertextualității în constituirea relațiilor referențiale în universul discursiv al textului editorialului. Datorită modalității complexe de realizare a intertextualității, care permite codarea informației prin întrepătrunderea textelor precedente cu cele prezente, realizată în planul expresiei lingvistice grație unui inventar comprehensiv de mijloace lingvistice și discursive, mecanismul intertextual este postulat drept un concept eficient de analiză a editorialelor și mijloc de comunicare autor-cititor reprezentativ pentru dialogul intertextual, intercultural, care necesită un proces interpretativ complex.
Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele tezei au fost implementate la redactarea comunicărilor ştiinţifice prezentate în cadrul unor conferinţe internaţionale şi naţionale și la orele de Interpretare a textului/discursului în cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, USM.
Cuprins
1. LECTURILE MULTIPLE ALE CONCEPTULUI DE INTERTEXTUALITATE ÎN STUDIILE MODERNE
- 1.1. ABORDĂRI ȘI DEFINIȚII ALE CONCEPTELOR DE TEXT ȘI DISCURS
- 1.1.1. Abordarea pragmasemantică a corelației text-discurs
- 1.2. GENEZA ȘI EVOLUȚIA CONCEPTULUI ȘI A TERMENULUI INTERTEXTUALITATE
- 1.3. MODELE TEORETICE ALE INTERTEXTUALITĂȚII
- 1.3.1. Forme de intertextualitate valorificate în editoriale
- 1.4. CONCLUZII LA CAPITOLUL 1
2. EDITORIALUL PRIN PRISMA JURNALISMULUI DE OPINIE
- 2.1. DESCHIDEREA STILULUI PUBLICISTIC SPRE INTERTEXTUALITATE
- 2.2. EDITORIALUL – SPAȚIU DE FUNCȚIONARE A INTERTEXTUALITĂȚII
- 2.2.1. Trăsături și exigențe generale ale editorialului ca subcategorie a genului mediatic
- 2.2.2. Tipologia editorialului
- 2.3. CONSTITUIREA CORPUSULUI FAPTIC AL LUCRĂRII
- 2.4. INTERFERENȚELE CULTURALULUI ȘI INTERTEXTUALULUI ÎN EDITORIALE
- 2.5. CONCLUZII LA CAPITOLUL 2
3. ABORDAREA INTERTEXTUALĂ A EDITORIALULUI
- 3.1. STRATEGII DE INTERPRETARE A INTERTEXTUALITĂȚII ÎN EDITORIAL
- 3.2. FORME ȘI FUNCȚII ALE INTERTEXTUALITĂȚII ÎN EDITORIAL
- 3.2.1 Intertextualitate orizontală în editoriale
- 3.2.2. Intertextualitate verticală în editoriale
- 3.2.3. Funcții ale intertextualității
- 3.3. STUDIU DE CAZ: GRADUL DE DECODARE A INTERTEXTUALITĂȚII ÎN TITLURILE EDITORIALELOR
- 3.4. CONCLUZII LA CAPITOLUL 3
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
Referenţi Oficiali
- Ion Manoli
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova - Alexandra Gherasim
doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Membrii Consiliului Ştiintific
- Codrea Irina, preşedinte
doctor habilitat, profesor universitar - Elena Varzari, secretar
doctor, conferenţiar universitar - Elena Prus, membru
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova - Ion Bărbuţă, membru
doctor, conferenţiar cercetător, Institutul de Filologie Română Bogdan Petriceicu-Hasdeu al USM - Lifari Viorica, membru
doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Constantin Marin, membru
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Teze
Acte Normative
