Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Echivalente româneşti ale verbelor prefixale aspectuale din limba rusă (studiu contrastiv)


Autor: Sobol Aliona
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.02.19 - Lingvistică generală (cu specificare: sociologică, psihologică, contrastiv-tipologică, structurală, matematică, computaţională)
Anul:2019
Conducători ştiinţifici: Anatol Ciobanu
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Emilia Oglindă
doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia: Universitatea de Stat din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 9 octombrie 2019 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 6 decembrie 2019

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.79 Mb / în română

Teza

CZU 811.161.1ʼ367.625(043.3)

Adobe PDF document 3.20 Mb / în română
183 pagini

Cuvinte Cheie

Aktionsart, aspect verbal, aspectualitate, echivalent, limba română, limba rusă, model structural, prefix, procedee de traducere, tipologie, verb prefixal

Adnotare

Structura tezei: introducere, trei capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 193 de tit luri, trei anexe, 150 de pagini ale textului de bază. Rezultatele cercetării sunt publicate în 23 de lucrări științifice.

Domeniul de studiu: lingvistică contrastiv-tipologică, aspectologie, gramatică, traductologie.

Metodologia cercetării: în teză au fost utilizate: metoda confruntativ-contrastivă, procedeul de analiză contrastivă unidirecţională (limba rusă → limba română) ; metoda descriptivă; metoda analizei distribuţionale; observaţia; metoda statistică.

Scopul şi obiectivele lucrării: scopul îl const ituie elaborarea tipologiei echivalentelor româneşt i ale verbelor din limba rusă, derivate cu prefixe uzuale (воз-/вос-, до-, за-, на-, om-, пере-, по-, под-, при-, про-), ce dezvăluie caracterul desfăşurării acţ iunii; identificarea celor mai frecvente procedee de traducere a verbelor prefixale din limba rusă; sistematizarea mijloacelor de redare a aspectualităţii în limba română. Obiectivele sunt: evidenţierea semnificaţiilor aspectuale ale verbelor prefixale din limba rusă; delimitarea modalităţilor de exprimare, în limba română, a acestor semnificaţii; reliefarea diferenţelor şi a similitudinilor de esenţă structurală a tipurilor de Aktionsart în limbile rusă şi română; stabilirea modelelor structurale, specifice echivalentelor româneşti ale verbelor prefixale din limba rusă.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a lucrării constau în elaborarea unui studiu contrastiv multiaspectual (semantic, lexico-gramatical, structural) al echivalentelor româneşti ale verbelor prefixale aspectuale din limba rusă; stabilirea procedeelor de traducere a acestor verbe în limba română, inclusiv în operele artistice; sistematizarea mijloacelor de denotare a aspectualităţii în limba română.

Problema ştiinţifică importantă soluţionată rezidă în elaborarea tipologiei echivalentelor româneşti ale verbelor prefixale aspectuale din limba rusă, ceea ce a contribuit la relevarea trăsăturilor semantice, lexico-gramaticale şi structurale ale echivalentelor româneşti, permiţând aplicarea rezultatelor obţinute în studiile ulterioare de lingvistică contrastiv-tipologică.

Semnificaţia teoretică a lucrării consistă în aprofundarea cercetării contrastive a limbilor rusă şi română privind sfera aspectualităţii; în stabilirea particularităţilor de ordin semantic, gramatical şi structural, proprii echivalentelor româneşti ale verbelor prefixale din limba rusă; în analiza materialelor ştiinţifice, ce abordează tema aspectualităţii; în sistematizarea mijloacelor de exprimare a aspectualităţii în limba română.

Valoarea aplicativă a lucrării constă în posibilitatea aplicării rezultatelor investigaţiei la pregătirea filo logilor, în cadrul cursurilor de lingvistică contrastivă şi tipo logie lingvist ică. Acest studiu poate fi ut il atât în procesul de predare a limbii ruse locutorilor de limba română şi viceversa, cât şi în practica de traducere din limba rusă în română şi invers. Rezultatele obţinute în cadrul studiului pot fi fo losite şi în cercetarea ulterioară a caracterului funcţ ionării Aktionsartului în limbile rusă şi română.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice: rezultatele demersului ştiinţific, expuse în cadrul a 22 manifestări ştiinţifice, pot fi incluse într -un curs opţional de gramatică contrastivă a limbilor rusă şi română pentru studenţii facultăţilor de Litere ale unor instituţii de învăţământ superior din Moldova.

Cuprins


1. CONCEPTUL DE ASPECTUALITATE ÎN VIZIUNEA LINGVIŞTILOR
  • 1.1.Specificul categoriei Aktionsart
  • 1.2. Nucleul categoriei aspectualităţ ii – aspectul verbal
  • 1.3. Exprimarea aspectualităţii în unele limbi indo-europene
  • 1.4. Concluzii la capitolul 1

2. ANALIZA LEXICO-GRAMATICALĂ A ECHIVALENTELOR ROMÂNEŞTI ALE UNOR VERBE PREFIXALE DIN LIMBA RUSĂ
  • 2.1.Echivalente româneşt i ale verbelor aspectuale din limba rusă cu prefixul до-
  • 2.2.Echivalente româneşt i ale verbelor aspectuale din limba rusă cu prefixul за-
  • 2.3.Echivalente româneşt i ale verbelor aspectuale din limba rusă cu prefixul на-
  • 2.4.Echivalente româneşt i ale verbelor aspectuale din limba rusă cu prefixul om-
  • 2.5.Echivalente româneşt i ale verbelor aspectuale din limba rusă cu prefixul пере-
  • 2.6.Echivalente româneşt i ale verbelor aspectuale din limba rusă cu prefixul по-
  • 2.7.Echivalente româneşt i ale verbelor aspectuale din limba rusă cu prefixul под-
  • 2.8. Echivalente româneşt i ale verbelor aspectuale din limba rusă cu prefixul про-
  • 2.9.Echivalente româneşt i ale verbelor aspectuale din limba rusă cu prefixele воз-/вос-, при-
  • 2.10.Concluzii la capitolul 2

3. MIJLOACE DE EXPRIMARE A CATEGORIEI ASPECTUALITĂŢII ÎN LIMBILE RUSĂ ŞI ROMÂNĂ, DIN PERSPECTIVA CONCEPTULUI DE ECHIVALENŢĂ
  • 3.1.Conceptul de echivalenţă în teoria traducerii
  • 3.2.Procedee de traducere, în limba română, a verbelor prefixale din limba rusă (în baza textelor literare)
  • 3.3.Diversitatea mijloacelor de exprimare a aspectualităţii în limba română
  • 3.4.Concluzii la capitolul 3

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
CV-ul AUTORULUI