Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Reevaluarea conceptelor realității spirituale: aspecte logico-metodologice ale domeniului


Autor: Parnovel Valeriu
Gradul:doctor în filosofie
Specialitatea: 09.00.01 - Ontologie şi gnoseologie
Anul:2020
Conducător ştiinţific: Valeriu Capcelea
doctor habilitat, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia: Universitatea de Stat din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 25 ianuarie 2020 în CSS şi se află în examinare la CNAA

Autoreferat

Adobe PDF document0.54 Mb / în română

Teza

CZU 130.3 (043.2)

Adobe PDF document 1.67 Mb / în română
164 pagini


Cuvinte Cheie

realitate spirituală, abordare culturologică a fenomenelor culturii spirituale, abordare logică a fenomenelor culturii spirituale, tratare teoretică a conștiinței sociale, tratare empirică a conștiinței sociale, forme de tratare simplistă a fenomenelor culturii spirituale

Adnotare

Structura tezei: introducere, 3 capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 249 titluri, 138 de pagini de text de bază. Rezultatele obținute sunt publicate în 14 lucrări ştiinţifice.

Domeniul de studiu. Prezenta lucrare aparţine domeniului Ontologiei și Gnoseologiei și se referă la metodologia de evaluare a studiilor „trăsături generale ale realității spirituale”. Scopul lucrării constă în reevaluarea de pe poziții noi a conceptelor despre trăsăturile generale ale realității spirituale și fundamentarea ideii că acest proces semnifică formarea unui nou compartiment de cercetare, în cadrul cărui trebuie de evidențiat problemele de ordin logico-metodologic.

Obiectivele lucrării: a evidenția în istoria filosofiei sec. al XIX – începutul sec. al XXI cele mai elocvente tratări ale fenomenelor culturii spirituale, în cadrul cărora s-au inițiat concepte și doctrine despre trăsăturile generale ale realității spirituale (moduri istorice de gândire, periodizare, legități); a argumenta teza că conținutul compartimentului „trăsături generale ale realității spirituale” posedă o evoluție a formării sale, ce constituie bilanțul unui proces bisecular de tratare logică a fenomenelor culturii spirituale; a scoate în evidență originea formării noului obiect de studii „trăsături generale ale fenomenelor culturii spirituale”, analizând conceptul iluminiștilor francezi „ideologie” din punctul de vedere al proiectului inițial și al evoluției lui ulterioare; a înfăptui o analiză comparată a concepției „structura conștiinței sociale” cu studiile precedente de tratare logică pentru a evidenția legătura lor ideatică și coraportul doctrinei în cauză cu noul obiect de studii „trăsături generale ale fenomenelor spirituale”; a efectua o examinare separată a concepției „structura conștiinței sociale”, reieșind din premise metodologice noi, pentru a explica conținutul și deficiențele ei printr-o legătură cauzală unică; a formula cele mai importante probleme metodologice ce derivă din analiza concepției „structura conștiinței sociale” și din studiul filosofic bisecular al domeniului spiritual, specificând valoarea lor pentru cercetarea ulterioară; a profila asigurarea noțională a investigației științifice particulare a trăsăturilor generale ale fenomenelor culturii spirituale și a o compara cu practica similară din cadrul studiului filosofic pentru a stabili corespunderea lor noilor obiective ale cercetării vizate; a reliefa factorii de impulsionare a duratei și extinderii studiului fenomenelor realității spirituale, evidențiind elementul primordial pentru etapa contemporană de cercetări, și a sonda perspectivele acestor investigații.

Noutatea ştiinţifică a tezei de doctor rezidă în:
1) implementarea abordării logice în activitatea de evaluare a cercetărilor realității spirituale ce a perfecționat instrumentarul analitic, oferindu-i noi posibilități de examinare: a structura pluralitatea de investigații în două torente autonome, a analiza în ansamblu studiile bazate pe abordarea logică, a profila problematica lor metodologică;
2) prezentarea compartimentului „trăsături generale ale fenomenelor culturii spirituale”, recent constituit în cadrul filosofiei sociale, drept produs istoric al evoluției studiilor de abordare logică a fenomenelor specificate;
3) definitivarea estimării critice a concepției „structura conștiinței sociale”, evaluând-o pentru prima dată în mod sistemic, în lumina și contextul studiilor fundate pe abordarea logică;
4) specificarea tratării empirice a categoriei „conștiință socială” în calitate de neajuns esențial al concepției „structura conștiinței sociale”, deficiență apreciată după scara și efectele sale ca o formă nouă de interpretare simplistă a fenomenelor culturii spirituale;
5) profilarea extinderii psihologiei în științe și artă ca factor major de influență al cercetării de proporții a fenomenelor culturii spirituale.

Principala problemă ştiinţifică soluţionată. În teză s-a demonstrat că studiile fenomenelor realității spirituale efectuate în filosofie și științele particulare s-au soldat cu formarea unui nou compartiment de cercetare, „domeniul spiritual al vieții sociale”, fiind evidențiate cele mai importante probleme de ordin logicometodologic.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării consistă în faptul că rezultatele investigației oferă noi mijloace și posibilități de a trata și continua cercetarea problemelor domeniului spiritual al vieții sociale, ale trăsăturilor lui generale. Materialele elaborate posedă o valoare didactică și educativă. Rezultatele studiilor pot fi utilizate la elaborarea suporturilor de curs la Filosofie, Filosofie socială, precum și la crearea cursurilor facultative, cum ar fi Probleme filosofice ale psihologiei.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Lucrarea constituie un punct de reper atât în activitatea didactică, cât şi în cea practică a filosofilor, a reprezentanților științelor particulare ce se ocupă de metodologia cercetării trăsăturilor generale ale domeniului spiritual al vieții sociale.

Cuprins


1. CONSTITUIREA CERCETĂRII TRĂSĂTURILOR GENERALE ALE FENOMENELOR CULTURII SPIRITUALE ÎN FILOSOFIA SEC. AL XIX-lea – ÎNCEPUTUL SEC. AL XXI-lea
  • 1.1. Profilarea obiectului de studii „trăsături generale ale fenomenelor culturii spirituale” în filosofia sec. al XIX-lea - începutul sec. al XX-lea
  • 1.2. Elaborări teoretice referitoare la problematica „trăsături generale ale realității spirituale” în filosofia sec. al XX-lea - începutul sec. al XXI-lea
  • 1.3. Concluzii la capitolul I

2. REEXAMINAREA CONCEPȚIEI „STRUCTURA CONȘTIINȚEI SOCIALE” ÎN BAZA NOILOR REPERE METODOLOGICE
  • 2.1. Tratarea empirică a categoriei „conştiinţă socială” - factor determinant în formarea concepției „structura conștiinței sociale”
  • 2.2. Precepte empirice de selectare a elementelor structurii conştiinţei sociale 74 2.3. Metodologia empirică de fundamentare și ierarhizare a părților constitutive ale structurii conştiinţei sociale
  • 2.4. Concluzii la capitolul II

3. STUDIUL TRĂSĂTURILOR GENERALE ALE FENOMENELOR CULTURII SPIRITUALE ÎN ȘTIINȚĂ: ASPECTE METODOLOGICE
  • 3.1. Modurile de asigurare noțională a studiului științific al trăsăturilor generale ale realității spirituale
  • 3.2. Extinderea la etapa contemporană a abordării psihologice în științele particulare ca factor primordial de influență al cercetării fenomenelor culturii spirituale
  • 3.3. Concluzii la capitolul III

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIA
DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
CURRICULUM VITAE