Imagologia literară: școli, direcții, metode
|
StatutTeza a fost susţinută pe 21 octombrie 2020 în CSSşi aprobată de CNAA pe 26 februarie 2021 Autoreferat – 0.51 Mb / în română – 0.45 Mb / în englezăTezaCZU 82.0(043.3)
|
Cuvinte Cheie
imagologie, literatura comparată, imagolog, imagotip, etnotip, sociotip, stereotip, imagine, etnoimagine, xenofilie, xenofobie, utopie, ideologie, manie, filie, fobie, interdisciplinaritate, transdisciplinaritate, principiul metodei, principiul teoriei, principiul comparativAdnotare
Structura tezei: introducere, trei capitole, concluzii generale și recomandări, glosar, referințe bibliografice din 189 de surse, 3 anexe, 176 de pagini de text de bază, declarația privind asumarea răspunderii, CV-ul autoarei.
Rezultatele tezei sunt reflectate în 19 lucrări științifice.
Domeniul de studiu: Teoria literaturii Scopul cercetării rezidă în crearea unei sinteze a studiilor efectuate în domeniul imagologiei literare și propunerea unui suport teoretico-practic, metodologic, terminologic pentru cercetările asupra textului literar din perspectiva acestei discipline noi în spațiul românesc.
Obiectivele cercetării:
- sistematizarea contribuțiilor teoretice și metodologice care au generat apariția acestei noi direcții de cercetare a textelor literare;
- concretizarea statutului de disciplină autonomă al imagologiei literare;
- definirea imagologiei literare și a conceptelor operaționale ale acesteia;
- prezentarea direcțiilor de cercetare imagologică și a tipurilor de imagologii;
- demonstrarea caracterului interdisciplinar al imagologiei literare;
- interpretarea rezultatelor imagologice;
- propunerea unui algoritm de interpretare a textelor literare imagotipice;
- aplicarea algoritmului asupra unui corpus de texte din creația lui Mircea Eliade.
Noutatea și originalitatea științifică constau în realizarea, pentru prima dată în spațiul din Republica Moldova, a unei sinteze a principalelor școli și studii de imagologie literară realizate în țările din Europa și SUA; propunerea unui algoritm de interpretare a textelor literare imagotipice care conțin personajul Celălalt/ Străinul și aplicarea acestuia asupra unui corpus de texte din creația lui Mircea Eliade; identificarea și pregătirea metodologică a unor noi aspecte de cercetare, cerute pe plan internațional; crearea unui mediu teoretic propice acestei perspective de interpretare în Republica Moldova, deschise spre inter- și transdisciplinaritate, cumulând metodologia mai multor discipline.
Rezultatul obținut care contribuie la soluționarea unei probleme științifice importante rezidă în crearea unei viziuni de ansamblu a imagologiei literare, care servește drept orientare pentru cercetătorii interesați de utilizarea instrumentarului ei teoretic și metodologic și care va facilita apariţia unor noi studii de competivitate internațională în mediul academic al Republicii Moldova.
Importanța teoretică și aplicativă a tezei constă în definirea principalelor concepte operaționale și a instrumentelor de analiză a textelor literare din perspectiva imagologiei literare. Lucrarea propune o analiză sistematică a studiilor din domeniul imagologiei literare realizate în plan global și constituie un suport teoretic și metodologic pentru cercetătorii în teoria, istoria, critica literară și literatura comparată.
Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele tezei au fost aplicate în cadrul proiectelor Concepte operaționale și instrumente de analiză a textului litera r și Cultura promovării imaginii orașelor din Republica Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii. Ideile de bază ale acestui studiu au fost reflectate în optsprezece articole apărute în revistele de profil din Republica Moldova și România și nouăsprezece comunicări la conferințe naționale și internaționale.
Cuprins
INTRODUCERE
1. EVOLUȚIA IMAGOLOGIEI LITERARE: TRADIȚIE ȘI INOVAȚIE
- 1.1 Istoria imagologiei: cele trei etape de evoluție
- 1.1.1 Literatura comparată și studiul imaginii. Fernand Baldesberger – mentorul imagologiei tradiționale
- 1.1.2 Jean-Marie Carré și începuturile imagologiei
- 1.1.3 Contribuțiile lui M. F. Guyard
- 1.1.4 R. Wellek și „criza” literaturii comparate
- 1.1.5 Programul Aachen și „salvarea” imagologiei
- 1.1.6 Alte preocupări imagologice
- 1.2. Tipuri și direcții de cercetare ale imagologiei (psihologică/ etnopsihologică, istorică, antropologică, socială, literară, alte tipuri)
- 1.3 Imagologia literară ca disciplină autonomă
- 1.4 Comunități lingvistice și reprezentanți ai imagologiei literare
- 1.5 Stadiul actual al cercetării
- 1.6 Concluzii la capitolul I
2. DEFINIREA DISCIPLINEI, OBIECTUL DE STUDIU, CONCEPTE OPERAȚIONALE, METODE DE LUCRU, INTERPRETAREA REZULTATELOR
- 2.1. Definirea disciplinei și a obiectului de studiu
- 2.2. Imaginea Celuilalt ca obiect de studiu al imagologiei literare
- 2.3. Conceptele operaționale ale disciplinei
- 2.4. Caracterul interdisciplinar al imagologiei literare
- 2.4.1. Influența Literaturii comparate asupra Imagologiei
- 2.4.2. Rolul Istoriei mentalităților în cercetarea imagotipurilor
- 2.4.3. Relația Imagologiei cu Psihologia socială și Etnopsihologia
- 2.4.4. Funcția socială a Imagologiei și colaborările ei cu Antropologia
- 2.4.5. Dialogul cu Filozofia
- 2.4.6. Rolul Studiilor traducerii la reprezentarea Celuilalt
- 2.4.7. Caracterul pedagogic și artistic al Imagologiei
- 2.5. Discursul imagologic sau discursul despre Celălalt
- 2.6. Corpusul de texte. Textul imagotipic
- 2.6.1. Textul imagotipic. Genuri și specii literare
- 2.6.2. Teme și motive literare în textele imagotipice
- 2.7. Criteriile de interpretare imagologică. Algoritm de analiză
- 2.7.1. Xenofilie și xenofobie
- 2.7.2. Abordările: intertextuală, contextuală și textuală
- 2.7.3. Atitudinile fundamentale (sau modelul simbolic)
- 2.7.4. Ideologie și utopie
- 2.7.5. Patru criterii de analiză a imagotipurilor literare
- 2.7.6. Alter, Alius și Imaginea-temă
- 2.7.7. Algoritm de analiză a textelor imagotipice
- 2.8. Concluzii la capitolul II
3. STUDIUL REPREZENTĂRII CELUILALT ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE
- 3.1. Imagologia Orientului în literatura română
- 3.2. Reprezentarea Orientului în creația lui Mircea Eliade
- 3.2.1. Corpusul de texte imagologice
- 3.2.2. Discursul xenofobului, xenomanului sau xenofilului?
- 3.3. Identitatea și alteritatea. Noi și Ceilalți în opera lui Eliade
- 3.4. Teme, subteme și motive literare în opera eliadiană
- 3.5. Personajul Străinul în opera lui Eliade. Calificări diferențiale
- 3.5.1. Imagotipuri pozitive și negative despre Celălalt
- 3.5.2. Minorități și marginali în Orient. Prezența personajului Queer
- 3.5.3. Femeia indiană versus femeia din Occident
- 3.6. Concluzii la capitolul III
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
GLOSAR DE TERMENI
ANEXE
Declarația privind asumarea răspunderii
CV-ul autorului
Referenţi Oficiali
- Galina Aniţoi
doctor, conferenţiar cercetător - Elena Prus
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova - Iulian BOLDEA
doctor, profesor, Institutul de Cercetări socio-umane „Gh. Şincai” al Academiei Române
Membrii Consiliului Ştiintific
- Mihai Cimpoi, preşedinte
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie Română Bogdan Petriceicu-Hasdeu al USM
Teze
Acte Normative
